Crimeea - Tara ingerilor

Peninsula Crimeea, din sudul Ucrainei, supranumita de imparateasa Ecaterina cea Mare "perla cea mai de seama a coroanei imperiale ruse", este un loc ce pare a fi primit binecuvantarea Cerului. Peisajul este de-a dreptul spectaculos, cu tarmuri scaldate de Marea Neagra si de Marea Azov, cu plaje largi si nisip incredibil de fin. Iar cu cat inaintezi spre centrul peninsulei, cu atat relieful devine mai inalt, mai stancos si mai arid.

Aici, in muntii Crimeei, ale caror piscuri par a se pravali in mare, printre canioanele cu pereti abrupti, din care cascadele curg vijelios, se spune ca este "tara ingerilor". Poate pentru ca de pe crestele versantilor ai senzatia ca, ridicand mana, poti mangaia cu degetele norii ce plutesc lin deasupra crestetului. Sau poate pentru ca pe aceste locuri, candva pagane, a pasit Sfantul Apostol Andrei, sfintind pentru intaia data meleagurile scitice de pe tarmul Marii Negre, prin lucrarea sa de crestinare.

Locuitorii zonei povestesc ca, in preajma manastirii Inkerman, au vazut de multe ori ingeri ce se ridicau catre inaltul cerului. Norii transparenti, al caror contur semana perfect cu un corp uman inaripat, pluteau in vazduh, deasupra chiliilor sapate in piatra, parca ocrotindu-i pe calugarii retrasi in aceste locuri stancoase si neprimitoare.
Se spune ca aici, pe inaltimile muntelui, ar fi rasarit ca din pamant o icoana a Maicii Domnului cu Pruncul in brate, luminata de o candela, raspandind imprejur o stralucire mirifica.


Un pastor ce-si mana caprele la vale, catre pasune, a gasit-o si, tulburat de chipurile uluitor de frumoase ce-l priveau cu dragoste din tablou, a luat-o si a dus-o in coliba lui saracacioasa. Afland despre icoana cea vesnic luminata, boierul din asezarea de la poalele muntelui i-a cerut pastorului sa i-o aduca pe data, drept plocon. Ciobanului nu-i prea venea sa se desparta de minunea pe care o descoperise, dar teama de pedeapsa era mult prea mare. Insa numai dupa cateva zile, icoana a disparut din conacul boierului si a fost gasita din nou, in locul unde aparuse pentru intaia oara, pe stanci.

Atunci, oamenii au inteles ca numai ingerii ar fi putut sa o poarte pe aripile lor, catre cer, pana pe creasta muntelui. S-au gandit ca asta este voia lui Dumnezeu, au zidit mai jos, in peretele muntelui, o capela micuta si au asezat icoana in altar. Acolo sta si astazi, vegheata de aripile protectoare ale ingerilor ce plutesc in vazduh deasupra muntilor Crimeei.

Sursa:

Nepal – Mistic, Magic si Inalt

Ce ne atrage spre Nepal? Sa fie grandiosul lant Himalaya, in inima caruia se afla, altitudinea ametitoare a Everestului care atrage amatorii de senzatii tari, vecinii giganti de la nord si sud, China (Tibet) respectiv India, templele aflate la inaltimi coplesitoare sau caracterul sacru al destinatiei?

Nepalul este coroana subcontinentului Indian, situat pe uluitorul fundal al muntilor Himalaya, care se intind ca o coloana vertebrala in nordul tarii. Acest colt de lume este un minunat si fascinant amalgam de culturi si credinte importante precum cea hindusa sau budista.

Temple, sanctuare si gompas (manastiri) apar in cele mai indepartate locuri, de la platouri pana la crestele versantilor si malurile lacurilor aflate la mare inaltime. Numai in Valea Kathmandu sunt peste 30 de manastiri tibetane si numeroase pesteri de meditatie, temple, stupe etc.

Nepal este un tezaur de trasee si rute, inegalabil in lume, un taram care intruchipeaza misticismul si magia Orientului.

Muntii Himalaya sunt parte integranta a oricarei excursii in Nepal, dominand peisajul cu piscurile lor inzapezite, de multe ori pierdute printre nori. Trecand prin vai cu vegetatie surprinzatoare, pline cu flori salbatice si petrecand noaptea intr-un sat de serpasi, unde cultura traditionala a acestor munteni este inca infloritoare, vei fi tot timpul uimit de ceea ce ofera acest regat al muntilor.

Principalele atractii turistice

• Kathmandu este capitala si centrul comercial, cultural si de afaceri al regatului. In Piata Durbar admirati colectia de temple si altare dar si vechiul Palat Regal. Faceti o excursie la Bodhnath pentru a vedea incredibila stupa construita de budistii tibetani.


• Asistati la festivalurile colorate nepaleze. Primavara, la festivalul Holi, toata lumea este pictata cu vopsea si se ridica o umbrela uriasa in piata Durbar, apoi i se da foc. Toamna, Jatra include aparitia zeitei Kumari Devi.

• Siddha Gufa este cea mai mare pestera din tara, cu formatiuni calcaroase spectaculoase, aflata langa Bandipur.

• In Bhaktapur (Orasul templelor) puteti vedea picturile neobisnuite infatisand animale in Galeria Nationala de Arta din Palatul Malla. Alte muzee sunt Muzeul National al Lucrarilor in Lemn si Muzeul Bronzului.

• In Patan descoperiti atractii antice precum Piata Patan Durbar, Krishna Mandir, Baile Regale, Templul Kumbheshwor si Templul de Aur. Vizitati animale exotice in gradina zoologica Jawalakhel.

• Vizitati Altarele Ganesh, despre care se spune ca aduce noroc. Exista patru temple Ganesh in vale, fiecare dintre ele fiind o capodopera a arhitecturii nepaleze - in Piata Durbar din Kathmandu, in Chabahil, in Chobar si langa Bhaktapur.

• In Pashputinath puteti vedea "sadhu", sfinti hindusi care fac pelerinaje spre ape sfinte si "ghat"-uri, treptele ce duc spre apele sfinte.


• Cu inaltimea de 8.848m, Muntele Everest este cel mai inalt din lume. Fotografii de vis.

Atentie: Folositi doua maini, nu una, cand dati sau primiti ceva, chiar si bani, pentru a arata apreciere si respect. Iar in jurul templelor si stupelor mergeti in sensul acelor de ceasornic pentru acelasi respect acordat celor de acolo.

Manastirea Prislop - Dincolo de cuvinte

De aproape sapte secole, Manastirea Prislop reprezinta unul din cele mai importante asezaminte religioase ortodoxe din Transilvania. In decursul existentei sale de peste sase veacuri, manastirea a indeplinit un rol cultural semnificativ in viata romanilor transilvaneni.

Manastirea Prislop este situata la aproximativ 30 de kilometri mai spre sud de orasul Hunedoara si aproximativ 10 kilometri sud de orasul Hateg.
Drumul spre manastire ofera privelisti minunate, in mare parte pe culmea dealurilor cu orizont larg deschis spre Valea Streiului si spre Tara Padurenilor, iar din Hateg pana la Silvasu avem superba depresiune a Hategului, care se intinde pana la poalele muntilor Retezat.

Manastirea a fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Sfantul Nicodim, ulterior canonizat, considerat astazi drept reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc la inceputul Evului Mediu.

Manastirea Prislop este cunoscuta si sub numele de "Silvas", dupa satul Silvasu de Sus, gasit pentru prima data in documente in anul 1360. La 200 de metri de actuala biserica se afla locul numit "La Manastirea Batrana", dovada existentei acolo a unei manastiri mai vechi, din lemn.

Biserica actuala a Manastirii Prislop dateaza de la sfarsitul secolului al XIV-lea si a fost construita din piatra, in plan triconic, cu turla pe naos, arhitectura specifica bisericilor din Tara Romaneasca. Istoriografia manastirii arata ca Sfantul Nicodim de la Manastirea Tismana a copiat la Prislop, intre anii 1404-1405, "Tetravanghelul slavon" aflat azi la Muzeul de Arta.

La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan, il aduce aici pe Ieromonahul Arsenie Boca, de la Manastirea Sambata de Sus, iar in 1950 au fost aduse si maicile. Arsenie Boca a ramas in manastire pana in 1989, an in care a si trecut la Domnul. El a sculptat personal catapeteasma si executat mai multe lucrari de renovare a bisericii si a celorlalte cladiri, fapt pentru care este considerat astazi ca cel de-al treilea ctitor al manastirii. Mormantul sau se afla in cimitirul Manastirii Prislop.

De numele manastirii se leaga existenta Sfantului Ioan de la Prislop, care s-a retras de la manastire la 500 de metri pe raul Slivat, unde si-a construit o chilie din piatra, cunoscuta si azi sub numele de "Casa Sfantului". Se presupune ca a trait aici in secolul al XV-lea sau in prima jumatate a secolului al XVI-lea.

Sursa:

Crucea miraculoasa de la Manastirea Dervent

In Dobrogea, pe urmele sfantului Andrei

Candva, demult, pe dealul Ostrovului, nu departe de Silistra bulgareasca, oamenii au descoperit cu uimire ca din pamant incepusera sa creasca patru cruci masive de piatra. Nu era vreo scornire sau o impresie parelnica a cuiva; crucile se ridicau aievea din pamant, cu de la sine putere, amintindu-le celor batrani o legenda straveche, care spunea ca pe acele locuri dobrogene fusesera martirizati patru ucenici ai Apostolului Andrei: un calugar si trei fecioare neprihanite. Asa incepe povestea Manastirii Dervent, cu un mare miracol dumnezeiesc, intregit de-a lungul anilor cu numeroase si incredibile vindecari - de cancer, de paralizie, de neputinte sufletesti.

La Dervent, urmele pasilor Sfantului Andrei si ale primilor crestini se mai pastreaza inca. Undeva, nu departe, se afla vestita Pestera a Apostolului. La Basarabi, vegheaza primele biserici de creta, sapate in carnea moale a muntelui de calcar, iar la Halmyris, Isaccea sau Niculitel, isi dorm somnul cel de veci sirul parca fara de sfarsit al marilor nostri martiri si intemeietori de credinta: Zotic, Atal, Camas, Filip, Epictet, Astion, Chiril, Darius sau Evagrie.
Pe drept cuvant, se spune ca dealul Ostrovului, ca si intreaga Dobroge, e Bethleemul nostru romanesc. Crucile vii si tamaduitoare de la Dervent au crescut, cum minunat scria Vasile Voiculescu, ca niste pomi roditori, stropiti din belsug cu picurii de sange ai primilor martiri romani.

De pe culmea dealului Ostrov, privirea cuprinde intreaga lunca a Dunarii, gandind ca nu intamplator Dervent inseamna in limba turca "trecere peste ape". Impresurata fara scapare de bratele vanjoase ale Dunarii, ce se prind si se desfac in smarcuri namoloase, de netrecut, manastirea pare ca imprumuta ceva din asprimea si insingurarea locului, cercetandu-te atent ca nu cumva sa-i tulburi launtrul mistic si tihnit sau, (Doamne fereste!), sa-i rapesti comoara cea mai de pret - crucea tamaduitoare, o piatra miraculoasa, innegrita de fumul lumanarilor si de mangaierile disperate ale credinciosilor.

Oricat te-ai plimba prin curtea manastirii, admirand incinta, muzeul sau chiliile invesmantate in calcar si caramida aparenta, nu vezi mare lucru. Ai nevoie de explicatii, de insotirea rabdatoare si priceputa a parintelui Atal (ghidul manastirii), care incepe a-ti vorbi despre geografia spirituala a locului, despre cei dintai sfinti romani (Casian, Gherman, Efrem), care au ridicat primele schituri dobrogene de la Axiopolis, Histria, Chilia sau Sf. Gheorghe. Derventul nu a aparut din neant. Dumnezeu a vrut ca manastirea sa fie construita chiar in mijlocul triunghiului de foc al sihastriilor apostolice: Casian, Duristorum, Pestera Sfantului Andrei.

Daca ne-am inchipui Dobrogea ca pe o uriasa biserica, Histria ar fi pridvorul, iar Derventul ar intruchipa altarul. Pentru parintele Atal, Crucea facatoare de minuni nu are egal. E temelia si liantul obstii monahale. Fara aceasta Cruce, Derventul ar fi ramas, cu siguranta, si astazi un loc trist si pustiu, batut de vanturile aspre, neinduratoare, ale Dobrogei.

Sursa:

Despre Valea Ariesului

Valea Ariesului este una dintre cele mai frumoase zone ale tarii, o zona care isi pastreaza acel aer de vechi si rustic, unde turistii pot respira aer curat si se pot relaxa.

Aici se afla cele mai multe asezari la inaltime din Carpati, sate risipite pe vai si pe dealuri, unde traditiile inca se mai pastreaza. Ce-i drept, acolo si-au facut loc si "modernele" sporturi de iarna, iar partiile de la Vartop si Arieseni sunt cele mai cunoscute.

Un turist ajuns in aceasta zona nu trebuie sa rateze cateva obiective, pe cat de faimoase, pe atat de frumoase: ghetarul de la Scarisoara, rezervatiile naturale Dealul cu Melci si Detunata, Cascada miresei si Manastirea Lupsa. Si asta nu-i tot. Merita o vizita si la Poiana Narciselor din Poieni ori la minele romane de la Rosia Montana.

Groapa Ruginoasa
Este o imensa mancatura sapata de ape in gresii rosii, violacee si galbui, fiind un grandios fenomen de eroziune. Ruptura are o adnacime de mai bine de 100 m si la partea superioara un diametru de aproximativ 500 m. Creste taioase o compartimenteaza si toate firele converg in fundul unui valcel ce este de fapt obarsia vaii seci.

Pestera Scarisoara
Este cea mai mare pestera cu gheata din Romania, situata la o altitudine de 1165 m ,cu varsta de peste 3000 ani. Lungimea pesterii este de 720 m, iar adancimea de 105 m. Blocul de gheata are un volum de 50 000 metri cubi si o grosime de peste 20 m.

Huda lui Papara
Este o rezervatie speologica, aflandu-se in masivul Bedeleu, accesul la aceasta pestera se face din localitatea Salciua pe marcajul crucea albastra. Este o pestera cu zone de acumulare de aer cald, lungimea galeriilor avand 2022 m. Galeriile incanta turistii cu multimea de stalactite si stalagmite, iar etajul superior este strabatut de apele paraului subteran.

Minele Romane de la Rosia Montana
Vestigii cu o vechime de aproape 2000 de ani, Galeriile Romane de la Rosia Montana, din Masivul Orlea reprezinta un miracol pentru lumea stiintifica mondiala. Minele de aur bogate ale Daciei au fost folosite de romani, asigurand surse importante de finantare pentru alte campanii romane.

Dealul cu melci
Rezervatie paleontologica cu o suprafata de 4,30 ha, situata pe stanga vaii Ariesului, in Tara Motilor, la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de comuna Vidra. Datorita valorii sale stiintifice aceasta zona restransa din Muntii Apuseni, ce reprezinta vechi sedimente ale Cretacicului superior, formate intr-o mare cu fundul stancos, a fost declarata rezervatie naturala.

Cascada Miresei
Este o splendida cadere de apa situata in comuna Avram Iancu, in partea stanga a soselei, pe directia de mers dinspre Campeni, la aproximativ 400 de metri.

Manastirea Lupsa
Manastirea Lupsa este una dintre cele mai vechi manastiri de pe valea Ariesului, sec. XIV. Candva era o micuta manastire de lemn, ce putea fi observata din sosea si care datorita arhitecturii ei, nu de multe ori ispitea turistii sa opreasca cateva clipe si sa o fotografieze; astazi ea este reconstruita. Este un loc de meditatie si reculegere.

Partia de schi Vartop
Situata la nivelul pasului Vartop din muntii Apuseni, la Izvoarele Ariesului Mare este acoperita cu zapada din noiembrie pana in aprilie. Ea reprezinta atractia oricarei categorii de schiori, de la avansati la incepatori.
Partia a fost omologata in anul 2003, fiind dotata cu nocturna si teleschi, avand lungimea de 1000 metri, cu o diferenta de nivel de 240 metri.

Sursa: http://www.turistinfo.ro/valea_ariesului/

Schitul Cornetu – Suspendat peste o cale ferata

Fost schit de calugari, in prezent manastire de maici cu hramul Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul, monument arhitectonic din Tara Romaneasca de secol XVII despre care N. Ghika-Budesti spunea ca este dintre cele mai interesante ca plan si dintre cele mai pitoresti din aceasta vreme, ca arhitectura exterioara.

Manastirea este situata la poalele muntelui Cornetu pe Valea Oltului, pe malul drept al raului Olt, pe soseaua Ramnicu Valcea-Sibiu la aproximativ 50 de km de Ramnicu Valcea.
A fost ctitorit de vornicul Mares Bajescu si sotia sa Maria, in anul 1666. Altarul a fost pictat in 1741. In 1808 a fost distrus de un incendiu, fiind refacut si zugravit in 1835. In anul 1898 s-a construit calea ferata si tunelul care trece pe sub portile din fata bisericii, fiind necesara demolarea chiliilor.

Din vechile cladiri a ramas numai un foisor, zidurile si turnul de aparare de la nord si est de biserica. Cupola si o parte din altar au fost daramate in 1916-1918 si refacute intre anii 1923-1925. Ultimele renovari importante se fac in anul 1960, sub patronajul Directiei Monumentelor Istorice, cand se va restaura si pictura murala.

Manastirea Montserrat - Pelerinaj la inaltime

Montserrat este un loc desebit de important pentru pelerinii ce pasesc pe meleagurile Cataloniei. La o distanta de 60 de kilometri nord-vest de Barcelona, pe o intindere plana, se inalta, sfidator fata de micutele dealuri ce-l inconjoara, "Muntele Sfant" al Cataloniei - Montserrat, simbol al libertatii si identitatii nationale a catalanilor.

Aceste lumanari aprinse de-a lungul unui tunel ingust m-au ajutat sa-mi reamintesc ca am fost si eu la Montserrat. De ce tocmai acest pasaj luminat si nu muntele impresionant sau manastirea, nu pot intelege.

Se spune ca, in zilele senine, Montserrat poate fi zarit din orice punct al Cataloniei. Varfurile muntelui apar ca niste degete uriase de piatra, acest proces curios fiind rezultatul eroziunii, care a luat nastere datorita duritatii diferite a rocilor. Coloanele bazaltice se ridica, una dupa cealalta, tinzand parca spre bolta cerului.

Manastirea Montserrat este o manastire benedictina; ea se afla sub varful estic al masivului muntos. De la manastire, aflata la o altitudine de 720 de metri, se poate ajunge, pe trasee turistice amenajate, pe varful cel mai inalt al muntelui, Sfantul Ioan, cu o inaltime de 1.236 de metri. Langa manastire se mai afla si "Drumul Crucii", unde este amenajata "Pestera Sfanta" si locul legendar unde a fost gasita icoana Sfintei Fecioare din Montserrat.

Inceputul monahismului pe acest munte este crezut a fi avut loc intre secolele XI si XII. Primii calugari catalani, atrasi de frumusetea salbatica a muntelui, si-au gasit aici siguranta ce le lipsea in partile natale. In vremuri de restriste, intr-o lume bantuita de spectrul razboaielor, al intrigilor si al mandriei, sarmanii ratacitori erau primiti si adapostiti in bratele binefacatoare ale Muntelei Sfant.

Inaltarea unei manastiri si a chiliilor aferente nu s-a lasat mult asteptata. Treptat, manastirea a devenit cunoscuta si vizitata, de la cei mai umili tarani pana la trufasii feudali ce plecau in pelerinaj, mai intai la Montserrat si apoi la Santiago de Compostella. Conform traditiei locului, se spune ca, in pelerinajul sau prin lume, Sfantul Graal - cupa de vin din care a sorbit Hristos la Cina cea de Taina -, ar fi poposit, pentru o vreme, si in acest loc.

La Montserrat, Wagner a fost inspirat pentru una dintre operele sale - "Parsifal". Basilica adaposteste si un muzeu ce pastreaza lucrarile unor mari artisti; dintre autorii operelor de aici amintim doar pe El Greco, Dali si Picasso.

Alaturi de Muntele Saint Michel, Lourdes, Vatican, Ierusalim, Santiago de Compostella, si alte multe locuri, Montserrat-ul este unul dintre locurile sfinte ale crestinitatii; loc de pelerinaj vizitat si de papi si cardinali, de regi si presedinti, de artisti si oameni de litere; sute de misionari au dus de aici credinta in toate colturile lumii.

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Manastirea Putna - pastrarea constiintei de neam

Manastirea Putna este un lacas monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase si artistice romanesti. Asezata la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Putna, prima si cea mai importanta ctitorie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, strajuieste de peste cinci veacuri tinutul legendar al Bucovinei.

Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481.

Distrusa in timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu si Gheorghe Stefan, pictura originala s-a incercat a se reface abia in secolele XVIII-XIX cand s-au zugravit in pridvor cateva chipuri de sfinti. Dorinta de a reda Putnei stralucirea de odinioara, cand era "tot cu aur poleita zugraveala, mai mult aur decat zugraveala si pre dinauntru si pre denafara..." (cronicarul Ion Neculce), a inceput sa prinda contur abia in anul 1972.

Dotata dintru inceput cu atelier de caligrafie - scriptorium (in care calugarii, instruiti in scoala vestitului caligraf Gavriil Uric de la Manastirea Neamt, copiau carti de cult si din scrierile Sfintilor Parinti), cu atelier de broderie (in care se lucra cu fir de aur si de argint, cu matasuri scumpe si pietre pretioase) si cu o celebra scoala de muzica psaltica condusa de Eustatie Protopsaltul, Manastirea Putna va deveni in scurt timp un renumit centru al artei si culturii medievale sud-est europene in secolele XV-XVI.

Pentru romani, Putna nu reprezinta numai rugaciune, arta sau cultura, ci si o pagina din istoria vie a neamului. Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, Mihail Kogalniceanu trezesc si astazi amintirea marii serbari de la Putna (14-16 august 1871) ocazionata de implinirea a 400 de ani de la sfintirea bisericii manastirii.

Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: „Sa facem din Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormantul lui Stefan altar al constiintei nationale“.

Pastrarea constiintei de neam in timpul ocupatiei austro-ungare s-a manifestat si in 1904 cand intreaga Bucovina, la initiativa lui Eudoxiu Hurmuzachi si a altor intelectuali romani, a comemorat 400 de ani de la trecerea la cele vesnice a slavitului Voievod Stefan cel Mare, care a fost "glasul istoriei noastre, al unui neam viteaz si nedreptatit" (P.P.Panaitescu).

Evlavia romanilor, inradacinata de veacuri fata de marele ctitor de locasuri sfinte, a facut ca actul canonizarii Sfantului Stefan ce Mare, in iunie 1992, sa fie doar o recunoastere oficiala a cultului popular pastrat cu sfintenie atatea veacuri. "Om ales de Dumnezeu", "aparator al dreptei credinte", "ocrotitorul celor napastuiti", "stalp neclintit al rabdarii", "neinfricat ostas al lui Hristos", marele Voievod a fost si ramane in constiinta poporului ca "parinte al neamului romanesc". Sfintenia Voievodului ramine dovedita peste veacuri si de stransele sale legaturi cu marii duhovnici ai timpului: Sfantul Ghenadie, Simeon staretul de la Pangarati si mai ales cu Sfantul Daniil Sihastru, in a carui chilie a gasit totdeauna mangaiere, sfat si ajutor.
Sursa: http://www.manastirea-putna.go.ro