BALI, Indonezia – Dimineața lumii

Astazi sarbatorim articolul 200. Respectand traditia, Anne Marie s-a gandit la un articol captivant, avand drept subiect o insula pe care ne-am dori cu totii sa naufragiem macar pentru o saptamana. Si cum viata inseamna alegeri prin care ne cream singuri realitatea, de ce sa nu profitam de paradisurile pe care Terra inca le mai ofera?


Bali , denumita si "Dimineata lumii", este o mica insula din Indonezia, situata intre insulele Java Sumatra si Lombok. Bali imbina perfect imaginea exotica cu traditiile si cultura pastrate de milenii, fiind una dintre cele mai mari atractii turistice din lume.

Impodobita cu recifuri de corali si plaje de palmieri, insula ofera un peisaj neregulat, cu rauri repezi si terase de orez care se ridica pana aproape de varful unui lant de munti vulcanici, dintre care cel mai inalt este muntele Agung, de 3142 m inaltime. Aproape 3 milioane de oameni traiesc pe o insula lunga de 140 km si lata de 80 km, insula in care zilele trec in ritm de observare religioasa, munca, odihna si creatie artistica.


Inainte de a fi descoperita de turisti, arta balineza nu era apreciata ca fiind un lucru aparte. Balinezii sculptau sau pictau doar pentru placerea proprie sau pentru ca ei considerau aceste lucruri ca facând parte din viata de zi cu zi. Dar in zilele noastre acest lucru nu mai este valabil, dovada fiind abundenta de magazine si galerii de arta care se gasesc acum in Bali. Exista pareri conform carora arta balineza intrece prin nivelul de finete si complexitate arta din oricare alta parte a lumii. Se remarca batikul si ikatul, care sunt facute manual in culori vii si forme unice, sau sculpturile in lemn de tec de la statuete pana la porti mari de temple, arhitectura templelor hinduse sau a statuetelor idolilor venerati, piramidele de fructe sau de legume pe care le confectioneaza balinezii.
Cel mai cunoscut dans din Bali este Kecak, insa cunoscute sunt si Barong si Rangda, Ramatana (este o epopee antica, scrisa in sanscrita de catre poetul Valmiki si reprezinta o carte importanta a hinduismului), Pendet, Janger.

Bali mai este cunoscuta si ca insula celor 1000 de temple si este considerata tinutul Domnului, iar modul de viata traditional a fost legat de credinta religioasa.
Partea din sud este putin mai comerciala, cu multi vanzatori ambulanti si plaje minunate. Abud este orasul artelor, centru cultural si artistic, cu galerii interesante si magazine cu articole de mestesugarit. Partea din nod este destinata celor aventurosi, unde muntele Abang si Muntele Batur va satisface toate dorintele. Aici se poate urca pe muntele Abang, urcusul putand dura chiar 4 ore, insa rasaritul este spectaculos si fascinant.

Oracolul din Delphi

Pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi, o veche maxima spune: ”Homo nosce te ipsum” (in greaca Gnothi Seauton, atribuita primului filozof grec Thales) si inseamna “Cunoaste-te pe tine insuti” continuarea fiind “si vei cunoaste universul si zeii”. Este vorba despre o cunoastere superioara, transcedentala, o cunoastere a ceea ce este cu adevarat Divin.

Printre lacasurile de cult grecesti un loc aparte il ocupa Oracolul din Delphi, considerat drept cel mai influent si prestigios centru religios al Eladei. Orasul Delphi (Delhi) era situat la poalele muntelui Parnas, in Grecia centrala, locul unde se desfasurau, o data la patru ani, intre Olimpiade, Jocurile Pythice. Denumirea localitatii vine de la cuvintul grecesc “delphos”, care inseamna “sin”, “inima” – elenii asociind acest cuvint cu locul din virful muntelui Parnas, care ducea catre o pestera intunecoasa, locuita, dupa legenda, de un sarpe urias, Pythos, care ii omora pe toti cei care cutezau sa se apropie de aceasta grota. Potrivit miturilor Greciei antice, Apollo, fiul Zeus, a ucis acest monstru si a inaugurat Jocurile Pythice.

Pe aceste locuri s-a pus temelia unui templu, inchinat zeului Apollo, a carui faima s-a dus in intreaga lume pentru faptul ca aici se puteau face previziuni prin care zeul Apollo ii ajuta pe oameni sa-si aleaga corect drumul in viata. Legenda spune ca in pestera de aici a ramas spiritul lui Pythos, care ii ajuta pe preotii greci (sacerdoti) sa intre in contact cu Apollo si sa raspunda la intrebarile celor care voiau sa-si afle viitorul, de la probleme legate de soarta Atenei si pina la maruntele siciieli cotidiene. Pesterea a fost descoperita, dupa cum scrie istoricul roman de origine greaca Diodor din Sicilia (90 – 20 i. Hr.), de niste pastori greci. Ei au observat ca din crapatura care ducea catre interiorul muntelui se degajau niste vapori puternici care le dadeau o stare puternica de euforie.

Puterea templului

Pentru ca vaporii care se degajau din interiorul pamintului aveau o putere mai mare asupra femeilor decit a barbatilor, s-a hotarit ca numai femeile sa poata intra in legatura cu spiritul monstrului Pythos, pentru a afla previziunile despre viitor, acestea primind numele de femei pythice. Dupa cum ne informeaza istoricul grec Xenofon (430-360 i. Chr.), aceste tinere trebuiau sa fie pure, nu trebuiau sa vada si sa auda nimic care sa le compromita, adica sa ofere zeului Apolo un suflet candid, feciorelnic. Misiunea Pythiei, fata care facea previziunile, nu era un lucru tocmai usor, lipsit de primejdii, pentru ca vaporii emanati din munte ii putea provoca stari de transa, aburii ii schimbau timbrul glasului, dindu-i o nota tainica. Legatura dintre Pythia si spiritul monstrului se facea prin intermediul preotilor, care stateau pe un fotoliu mic, cu spatar inalt. Ei notau si redau cuvintele Pythiei, fiind considerati purtatorii de cuvint ai zeului, si nicidecum prezicatori ai unor evenimente viitoare.

Descifrarea misterului de la Delphi

Istoricii, filosofii si biofizicienii care s-au ocupat de descifrarea misterului oracolului din Delphi au ajuns la concluzia ca acolo exista un cimp energo-informational global, care cuprindea informatii despre evenimentele trecute, prezente si viitoare, in care se vedea, ca intr-o oglinda, tot ce se petrece pe pamint. Atunci cind omul se afla in transa, adica in stare de constiinta modificata, creierul lui nu mai primea informatii din lumea inconjuratoare, ci putea sa caute in multimea de informatii din banca de date globale evenimentele viitoare la care se refereau intrebarile atenienilor. Biofizicienii sustin ca nu toti oamenii care sint in transa sint capabili sa perceapa informatii din cimpul energo-informational global. Vechii greci au descoperit ca aceasta capacitate o au fecioarele tinere, care au o receptivitate crescuta. La oracolul din Delphi s-au obtinut de-a lungul timpului informatii despre toate proiectele de mare amploare, atit din vreme de pace, cit si de razboi.

Delphi, centrul lumii

Grecii credeau ca Delphi se afla in centrul Oikumenei, adica al lumii cunoscute in acea perioada si formata din Europa, Africa de Nord, Asia Mica si India, si numeau acest loc Omphalos, adica “buricul Pamintului” si-l considerau detinator al unor puteri miraculoase. La oracolul din Delphi slujeau trei fecioare tinere care trebuiau la inceput sa treaca printr-un ritual de purificare, ce le dadea dreptul sa patrunda in subsolul sfint al templului lui Apolo. Inainte de a face profetii, fetele dormeau pe un pat din frunze de laur, pentru a putea capata puteri magice. Dimineata erau duse de catre preoti la izvorul sfint Kastal, unde isi dadeau jos voalul si tunica scurta si se scaldau in apele reci ale izvorului de munte, pentru a se incarca astfel cu energia fortelor magice. Dupa aceea se deplasau la izvorul Kassotis, de unde inghiteau o gura de apa pentru a capata intelepciunea divina, fara de care nu puteau intra in contact cu zeul Apollo, apoi treceau prin fata zeitei Hestia si inspirau fum de tamiie, de ramuri de pin si diferite ierburi aromatice. Cind fetele dadeau semne ca au intrat in stare, intrau in templu si raspundeau intrebarilor puse la vizitatori, facind previziuni despre viitor. Acestea erau facute in versuri si de multe ori aveau dublu sens, fapt care facea ca ele sa se adevereasca intotdeauna.

Cele mai interesante si competente informatii despre oracolul din Delphi ni le furnizeaza scriitorul grec Plutarh (46 – 127), care a fost adeptul cultului lui Apollo si a facut o perioada de timp parte din colectivul sacerdotal de la sanctuarul lui Apollo din Delphi. Informatii despre oracol ne furnizeaza si poetul roman Marcus Aurelius (39 – 65), care a scris despre starea de transa a Pythiei. Alte date le putem afla in lucrarile lui Herodot, Euripide, Platon s.a.

Situl arheologic de la Delphi a fost inscris in anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Sursa: http://www.almeea.com/oracolul-din-delphi/

Muzeul Israel, Ierusalim - Noua Acropole

Muzeul Israel – supranumit "Noua Acropole" - este cea mai mare institutie culturala a Israelului si unul dintre muzeele de arta si arheologie cu reputatie mondiala.

Deschis in mai 1965, Muzeul Israel este un exemplu remarcabil de arhitectura israeliana moderna.

"Cand Alfred Mansfeld a construit muzeul, a plecat de la silueta unui sat beduin din imprejurimi, cu cascada lui de case cubice care coboara de pe colina. A vrut sa recompuna aici o acropole mediteraneana cu un sistem modular de pavilioane in spiritul modernismului clasic", ii place sa povesteasca directorului muzeului, James Snyder.

Pavilioanele interconectate erau inconjurate de o gradina de sculpturi, proiectata de sculptorul japonezo-american Isamu Noguchi, care a imaginat o gradina nipona de trandafiri pe dealurile vechiului Ierusalim, in care salasluiesc sculpturi occidentale, create de Jacques Lipchitz, Henry Moore, Claes Oldenburg, Pablo Picasso, Auguste Rodin sau, mai recent, de Magdalena Abakanowicz, Mark Dion, James Turrell si Micha Ullman.

Recent, dupa doi ani si jumatate de lucrari, Muzeul Israelului de la Ierusalim a regasit modernismul clasic dorit de creatorul lui, gratie lui James Snyder, fost director al MoMA - New York.

Partea cea mai populara a Muzeului Israel este Templul sau Altarul Cartii, cu un acoperis distinctiv in forma de ceapa. Acoperisul a fost proiectat de arhitectii americani Kiesler si Bartos pentru a semana cu vasul in care au fost descoperite Manuscrisele de la Marea Moarta in 1947.

In interior, un pasaj lung si ingust a fost conceput pentru a reproduce mediul in care au fost gasite pergamentele.

Principalul punct de atractie al Templului Cartii este, desigur, Manuscrisul de la Marea Moarta insusi. Direct sub cupola se afla o caseta de prezentare impunatoare care contine o replica a Manuscrisului lui Isaia (scris in anii 100 i.Hr.). Singurul manuscris descoperit in stare intacta in anul 1946, printre Manuscrisele de la Marea Moarta, cel care contine Cartea lui Isaia, este desfasurat si montat pe un sistem de cilindri verticali si expus integral in Templul Cartii din Ierusalim. Considerat de neinlocuit, exponatul este protejat printr-un dispozitiv care permite ca el sa fie retras inauntrul unui seif cu usi de otel, astfel incat manuscrisul sa se pastreze pentru generatiile viitoare, chiar si in cazul unui atac nuclear.
Alt document important este Aleppo Codex, cea mai veche Biblie completa in ebraica .

Vizitatorii pot urmari, prin intermediul bogatelor colectii de arta evreiasca, prezenta a patru sinagogi din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, raportarea la Italia, Germania, India si Surinam, cu decorul si mobilierul lor. Costume, bijuterii si obiecte de cult, cum ar fi un ansamblu de lampi de Hanuka plasate in nise, masoara ritmul vietii cotidiene, de la nastere la moarte.

De la arta israeliana, careia, pentru prima data in istoria muzeului, ii este dedicata o sectiune intreaga, se trece la arta europeana, la cea moderna, sa amintim numai "Castelul din Pirinei" al lui Magritte si la Pop Art.

Un alt traseu conduce de la colectiile Americii Latine catre Asia, Africa si Oceania, ca o introducere la arta moderna, trecere superb ilustrata prin aproximativ 2.000 de obiecte de arta non-occidentala ale sculptorului Jacques Lipschitz. La etaj, arta contemporana are partea leului. Ea ocupa mai mult de 10% din spatiile cladirii, cuprinzand design, gravura, fotografie.

Zona multimedia are, de asemenea, un spatiu propriu. O alta expozitie incitanta, deschisa pana in aprilie 2011, este focalizata asupra imaginii in miscare, "Still Moving", de la un video despre oras al belgianului Francis Alÿs la cel asupra emigrarii, al britanicului Isaac Julien.

Suzhou – esenta chinezeasca pura

Suzhou, o denumire care te duce rapid cu gandul la China ascunde patru mistere – orasul supranumit Venetia Orientului, o broderie incredibil de fina si de pretioasa, un rau si un film celebru.

Suzhou este un oras din estul Chinei situat in apropiere de Shanghai. Fosta capitala a regatului Wu intre secolele XII-IV i. Hr., orasul a stat la baza culturii Wu, ce a influentat decisiv cultura faimosului Shanghai.

Deoarece orasul este strabatut de numeroase canale, este surpranumit si "Venetia Orientului". Este renumit si pentru frumoasele gradini chinezesti si un stil arhitectural specific zonelor de coasta. Gradinile traditionale din Suzhou au fost inscrise in patrimoniul UNESCO in 1977.

Inca o curiozitate, Suzhou este cel mai mare producator individual de laptop-uri din lume!!!

Tipul de broderie Suzhou este tipica provinciei chineze Jiangsu. Stofele de matase sau satin sunt decorate cu ajutorul unor fire colorate de matase moale. Scoala Suzhou este una dintre cele mai vestite scoli de broderie din China.

Suzhou Creek (sau raul Wusong) este raul care trece chiar prin centrul orasului Shanghai.

Suzhou River este o drama din anul 2000 regizata de Lou Ye despre o poveste de dragoste tragica ce se desfasoara in Shanghai-ul contemporan.

Sardinia, Italia – insula de smarald

Titlul este inspirat de culoarea Mediteranei ce racoreste tarmurile insulei dar si de pretiozitatea smaraldului, simbol al bogatiei celor ce detin resedinte in zona.

Sardinia (Sardegna in italiana) este o insula din Marea Mediterana, situata intre Italia, Franta si Tunisia, la sud de Corsica.

Insula a devenit extrem de atragatoare pentru bogatii mai mult sau mai putin celebri ai lumii, care si-au construit sau cumparat case de vacanta aici, atrasi de peisajele de o frumusete aproape ireala. Insula este renumita pentru apele sale de culoarea smaraldului, cum rar gasesti in Marea Mediterana dar si pentru plajele sale cu nisip fin, de un nebisnuit roz, pentru peisajele sale salbatice, cu stanci dantelate care cad spectaculos in mare. Sau poate pentru vecinatatea selecta a vreunei vedete sau a unui magnat, ale caror case le poti zari cel mai bine din largul marii, de la bordul unei ambarcatiuni.

Oricare ar fi motivele pentru care a devenit destinatia de vacanta preferata a miliardarilor, Sardinia a inceput sa se impuna in topul destinatiilor turistice de mai putin de 30 de ani.

Cursele aeriene aterizeaza la Olbia, oras cu strazi inguste si pavate, cladiri vechi dar si cu constructii inalte, moderne. Istoria orasului se pierde undeva pe vremea grecilor, urmand apoi perioade de inflorire si decadenta. Olbia este astazi principalul nod maritim si aerian al Sardiniei, fiind invecinat cu numeroase puncte de atractie turistica.

"Nuraghi", misterioasele turnuri de piatra, de forma unui con, construite de o la fel de enigmatica populatie preistorica (acum circa 3.500 de ani) se gasesc cu miile pe insula, ca de altfel si in apropiere de Olbia. Scopul pentru care au fost ridicate, desi unii considera ca a fost doar acela de observare si aparare, este inca invaluit in mister, ca si provenienta populatiei uriase, din care au mai ramas doar niste morminte pe masura.

Supramonte di Oliena, localitate situata la sud de Olbia, la aproximativ jumatate din distanta catre Cagliari, este precum un platou imens, pe care sunt vizibile formatiuni carstice bizare si paduri dense.

Alghero este un orasel situat in nord-vestul Sardiniei. Catedrala Sfanta Maria si Biserica Don Francesco se numara printre atractiile zonei. La fel si traditionalul "Rissoto All' Algherese", un orez cum nicaieri nu gasesti.

Pentru norocosii care au parte de o vacanta prelungita pe insula, orasul Cagliari isi dezvaluie misterele. Fost centru de comert fenician, trecut sub suveranitate romana impreuna cu restul insulei, acum peste 2.200 de ani, orasul a cazut i intratpe rand sub dominatia vandalilor, a spaniolilor si austriecilor.

Nu trebuie ratata Fortareata de la 60 km nord de Cagliari, ridicata cu patru secole inaintea erei noastre de misterioasa civilizatie nuraghica. Mai spre vest de Cagliari se afla baile termale.

Spre nord, se afla localitatea Sassari, in apropierea careia te asteapta grota lui Neptun. Oricum, insula are sute de grote, mai mici si mai mari, unele fiind celebre pentru vechimea lor. La celebra Grota albastra de la Nuoro nu se poate ajunge decât pe mare, iar cei extrem de norocosi pot vedea exemplare foarte rare ale focii calugar. Pestera se pare ca a fost, din vremuri stravechi, loc de cult.

Bogatia intregii insule este imposibil de cuprins intr-un singur articol, motiv pentru care voi reveni cu alte atractii incredibile.

Sursa: adevarul.ro

Hydra, Grecia – refugiul ideal

Hydra - sub numele ei grecesc Ydra - este cea mai frumoasa insula a Golfului Saronic. Aflata la o foarte mica distanta de portul Piraeus, aceasta oaza exclusivista reprezinta una dintre escapadele preferate de atenienii boemi si de celebritatile internationale.

Hydra este una dintre putinele insule grecesti care a reusit sa evite modernizarea excesiva. Turismul este la el acasa: accesul autovehiculelor pe insula este total interzis, in schimb pe stradutele inguste vezi magari, cai, ponei ce transporta turistii sau bagajele acestora. Bicicletele sunt un alt mijloc de deplasare preferat pe insula.

Hydra se mai numeste si "insula pisicilor". Peste tot vezi pisici care asteapta sa primeasca de mancare, alintandu-se pe langa turisti sau motaind la soare.

Orasul este construit in amfiteatru, plajele sunt generoase iar portul cu acelasi nume reprezinta unul dintre cele mai frumoase puncte de atractie ale insulei.

Dincolo de asta insa, Hydra se mandreste cu un cadru natural extrem de frumos, cu o arhitectura simpla, cu lipsa aglomeratiei dar si cu aerul curat. Zonele pietonale sunt generoase iar distantele (nu foarte mari oricum) pot fi strabatute usor de turisti.

Aleile pavate cu piatra intra intr-un puternic contrast cu florile ce impodobesc curtile sau casele localnicilor. Estetica insulei este poate unul dintre motivele pentru care Hydra a fost pentru multi ani refugiul lui Leonard Cohen si sursa de inspiratie pentru multe dintre operele sale.

Orasul se distinge prin arhitectura aparte a cladirilor, nemaiintalnita in alte parti din Grecia. Gasesti case vechi, de secol XVIII si XIX, locuite candva de comerciantii bogati veniti in zona. Arhitectura impleteste elementele traditionale cu cele italienesti. Printre cele mai deosebite sunt conacele, ridicate din piatra, pe mai multe nivele. Camerele pot fi decorate cu diverse picturi, tavane din lemn pictat sau podele din dale de marmura. Conacele Hydrei sunt renumite si se situeaza printre atractiile turistice ale insulei

Mesaj din Davos, Elvetia

Lumea este pe marginea prapastiei...sa n-o impingem!

Mesaje inrudite:

Forumul de la Davos va prevesti o noua criza mondiala: cea sociala
Falimentul de stat, cel mai mare risc pentru economia globala in 2011
Omenirea nu va iesi din criza economica nici intr-o suta de ani
Pretul total ce ar trebui platit de omenire pentru a iesi la liman este de 100 trilioane de dolari, in urmatorii ani, o suma foarte greu de imaginat.
Omenirea nu se afla in pozitia de a mai face fata unui nou soc major. Criza financiara a redus rezilienta economica internationala. Iar tensiunile geopolitice in crestere si ingrijorarea manifestata la nivel social sugereaza ca deopotriva guvernele si societatile sunt mai putin capabile ca oricand sa gestioneze provocarile globale.

Acestea nu sunt cuvintele mele. Perspectiva pe care o sugereaza este mult prea intunecata pentru gustul meu. Nu sunt nici ale unui nebun apocalipticoman scapat de sub vigilenta infirmierilor.

Pur si simplu asa incepe raportul Global Risks 2011 editat sub egida World Economic Forum, eveniment ale carui reuniuni se desfasoara ca in fiecare inceput de an la Davos.

Doua riscuri sunt in mod special semnificative dat fiind gradul lor inalt de impact si interconectivitate. Disparitatile economice si esuarea guvernantei globale influenteaza evolutia altor riscuri globale si inhiba capacitatea de a le raspunde in mod eficient.

Disparitatile economice, adica diferentele de avutie si venituri, existente atat in cadrul societatilor cat si intre acestea, considera autorii raportului, ameninta stabilitatea sociala si politica precum si dezvoltarea economica. Disparitatile economice se interconecteaza strans cu fenomene precum coruptia, esuarea statelor sau prabusirea valorii de piata a activelor.

Globalizarea, remarca autorii raportului, in ciuda oportunitatilor create si a facilitarii emergentei nu a reusit sa aduca beneficii tuturor grupurilor din cadrul societatii si nici tuturor tarilor din cadrul comunitatii internationale. Astfel, diferentele in loc sa se atenueze s-au acutizat iar datorita ridicarii barierelor dintre state si piete, problemele generate de acestea circula mai usor in spatiu afectand deopotriva societatile politice si economiile.

Tunisia este un foarte bun exemplu pentru evidentierea pericolelor constituite de acest risc. Practic, toate problemele acestei tari, de la blocarea dezvoltarilor democratice la scumpirea produselor alimentare de baza sunt asociate acestui risc.

Sistemul democratic insusi este pus in pericol de acutizarea acestor disparitati sociale in conditiile in care fragmantarea categoriilor de venit ia forma polarizarii sociale intre bogati si saraci prin diminuarea ponderii asa numitei middle class pe care se bazeaza constructul pluralist si lumea libera.
Esuarea guvernantei globale, adica institutiile, acordurile si retelele globale slabe, in combinatie cu interesele divergente de natura politica si nationala, considera autorii raportului, pun piedici incercarilor de a coopera in incercarile de formula raspuns riscurilor globale.

In vreme ce riscurile au o anvergura transnationala din ce in ce mai larga, de la regional la global, mecanismele de raspuns au una inca foarte redusa, remarca autorii raportului, iar atunci cand exista astfel de formule ele devin nefunctionale din pricina incapacitatii de a surprinde in cadrul intersului comun solutia necesara rezolvarii problemelor.

Asa se vede lumea de la Davos, o de altfel foarte linistita statiune de lux din Alpi.

Articol de Mircea Marin
Sursa: http://standard.money.ro

1000 de bombe ecologice in Romania

Atentie Romania!
In imbecila "lupta a omului cu natura", natura invinge intotdeauna!

Vei ragasi in acest articol nume de statiuni balneare menite a asigura refacerea sanatatii, statiuni renumite in Europa secolelor trecute - care acum se numara printre cele mai poluate zone din tara. Intamplator? Desigur, nu!

Sanatatea si agoniseala a mii de romani sunt amenintate de adevarate “bombe ecologice”. Este vorba de aproape 1.000 de depozite cu deseuri periculoase ale combinatelor chimice sau ale companiilor de exploatare miniera, ramase in paragina. Romania are 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri si peste 400 de depozite industriale in aer liber. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a declarat recent ca aceste locatii contaminate necesita ecologizare rapida pentru a evita pericolul. Daca acest lucru nu se realizeaza, exista riscul poluarii radioactive, iar impactul asupra mediului si a oamenilor e imens.

Tulcea - depozitul de «otrava rosie»

Halda de namol rosu care dateaza din 1973 si care a apartinut Combinatului Alum se intinde pe 50 de hectare. Acest depozit urmeaza sa fie inchis si ecologizat partial. Un document emis de Asociatia Salvati Dunarea si Delta Dunarii avertizeaza insa ca, dupa aceasta actiune si dupa mutarea depozitului intr-un alt loc, acumularile de deseuri de alumina din ultimii 37 de ani vor ramane in acelasi loc, la doi pasi de lacul Somova, care comunica direct cu Dunarea. Astfel, pericolul de contaminare a fluviului si a Marii Negre ramane extrem de ridicat.

Caras-Severin
Sterilul din Moldova Noua imbolnaveste tot Banatul

Locuitorii din Moldova Noua trec printr-un adevarat cosmar cand bate vantul. Furtunile de praf de steril, de cupru, de zinc si de plumb aduse de pe iazul de decantare din apropiere polueaza fantanile, omoara pasarile si ataca plamanii oamenilor. Compania de exploatare Moldomin a functionat aproape 40 de ani in zona, prelucrand minereu de cupru. In 2009, s-a inchis, iar iazurile au ramas ale nimanui. Acum, la Moldova Noua, 70 ha de teren sunt puternic radioactive. (Mircea Popovici)

Cea mai mare radioactivitate din tara
La mina de la Ciudanovita, aflata la cativa kilometri de Anina si de Oravita, apele care inunda galeriile si filoanele radioactive au o incarcare de uraniu de peste 40 de ori mai mare decat limita admisa. Atunci cand precipitatiile sunt abundente, concentratiile de uraniu din apele raului Lisava si Jitin ating valori si mai mari. Inspectorii de mediu avertizeaza ca radiatiile sunt un pericol pentru populatie. (Mircea Popovici)

Alba - deseurile de cupru «au inghitit» o localitate

Firma Cuprumin are 271 de hectare de spatii de depozitare a deseurilor periculoase. Printre acestea, cele mai cunoscute si mai periculoase sunt in Tara Motilor si la Rosia Poieni. De exemplu, exploatarea de cupru de la Rosia Poieni are un lac unde sunt depozitate deseurile, iar din cauza inundatiilor repetate din zona, substanta a ajuns in satele din apropiere si a “inghitit” localitatea Geamana. De asemenea, pe malul raurilor Aries si Ampoi, ca si pe vaile din Tara Motilor sunt plasate mai multe halde de steril, neecologizate.

Valcea
La Govora, uzinele chimice au in administrare peste 160 de hectare de teren, pe care sunt depozitate substante periculoase.

Galati
Combinatul Arcelor Mittal din oras are in administrare peste 30 de hectare, pe care sunt plasate resturile metalelor folosite in procesul tehnic. Depozitarea lor se face in aer liber, ceea ce inseamna ca poluarea in zona e foarte greu de controlat.
Raurile sunt poluate
Peste 75 la suta din haldele de steril din judetul Maramures sunt neecologizate. Pericolul vine prin galeriile de mina din judet, care inunda periodic haldele si care transporta astfel metalele grele in raurile si in fantanile din zona.

Baia Mare
Remin (la Bloaja-Baiut, Tautii de Sus si Valea Glodului) si Transgold (la Tautii de Sus, Rachitele- Plopis) detin, la randul lor, peste 230 de hectare de iazuri de decantare a deseurilor toxice.

Suceava
Fosta mina Crucea-Botusana, plasata la 35 km de Vatra Dornei, producea uraniu pentru Cernavoda. Acum, deseurile acumulate in anii de exploatare ameninta populatia din zona.
Hunedoara

Compania de exploatare Minvest din judetul Hunedoara detine 290 de hectare de teren in judet, dintre care unele la Abrud, unde sunt amenajate iazuri de decantare cu deseuri periculoase.

Articol semnat de Alexandra Ariciu
Sursa: Libertatea