Se afișează postările cu eticheta peru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta peru. Afișați toate postările

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Destinatii pentru 2013


Iubitorii de călătorii sunt într-o continuă căutare de noutăţi despre destinaţiile de top ale lumii, iar editura LONELY PLANET ştie acest lucru. După ce a prezentat care vor fi ţările favorite în anul 2013, a descris şi primele zece regiuni. Nu ţări, ci fragmente de ţări, fără graniţe pe harta lumii, dar atât de speciale şi de frumoase, încât numele lor trebuie înscris în agenda de vacanţă.

1. Corsica, Franţa


Fiindcă, la cei 100 de ani de existenţă, Turul Franţei va avea ca punct de pornire Corsica, într-un decor spectaculos, nu va mira pe nimeni faptul că anul 2013 va face din această insulă franceză o destinaţie turistică de top. De data aceasta, luptele nu vor intra în istoria clasică a Mediteranei, ci în cea turistică. Cicliştii se vor întrece pe zig-zagurile muntoase ale insulei, deasupra ţărmurilor minunat răsfirate în mare. Marcată puternic de influenţe franceze şi italiene, Corsica are grijă să pună în valoare chiar spiritul corsican.

2. Negev, Israel


Timp de zeci de ani, Negev a fost considerat doar un deşert dezolant din sudul Israelului. Dar azi, graţie unui proiect naţional de amploare, regiunea e o zonă ecologică în dezvoltare: sate eco, spa-uri, crame etc. La Timna se va deschide în viitorul apropiat un aeroport, urmat de o autostradă până la Eilat. Deşi natura din Negev se arăta a fi inospitalieră, ea a fost îmblânzită treptat, pentru timpuri mai bune de călătorie.

3. Mustang, Nepal


„Ultimul regat interzis” sau „Micul Tibet”, Lo Manthang (Mustang) ocupă un teritoriu restrâns din Munţii Himalaya, în partea central-nordică a Nepalului. Drumurile noi conectează regiunea de China, în nord, şi de restul ţării şi India, în sud. Deşi din punct de vedere politic aparţine Nepalului, Mustang e Tibet, lucru evident atunci când îi priveşti cultura, limba, clima şi geografia. Până în 1992, nimeni din afară nu avea voie să pătrundă aici; după ce au început să fie eliberate permise de intrare, puţini au preferat să vină în Mustang, din pricina preţurilor mari cerute pentru ele şi pentru tururile de trekking. Se pare că acest lucru se va schimba.

4. Yukon, Canada


Vastitatea şi sălbăticia acestei regiuni canadiene poate fi apreciată doar acolo, în inima ei. Puţini ar fi spus că Yukonul se va schimba vreodată, mai ales că este una dintre zonele cu cea mai mică densitate din lume. Bogăţia în minerale a dat startul, în 1898, cursei legendare a căutătorilor de aur (Klondike Gold Rush), iar azi reluarea ei garantează o înmulţire a rezidenţilor în acest îndepărtat nord, deja afectat de încălzirea climei. Părţi mari din zonele îngheţate dispar în apele Oceanului Arctic, iar parcurile naţionale glaciare suferă modificări importante.

5. Chachapoyas şi Cuélap, Peru


Departe în nord, ascuns în Anzii peruvieni, micul oraşul Chachapoyas (capitala regiunii cu acelaşi nume) a fost până nu demult destul de izolat de traseele turistice din Peru. Această zonă agricolă este centrul unui peisaj incredibil, presărat cu ruine preincaşe (situl de la Cuélap), poate unul dintre cele mai frumoase ale ţării. Aici poţi găsi Carajía, un sit funerar unic, şi chiar una dintre cele mai înalte cascade ale lumii - Gocta. Guvernul peruan a făcut în ultimii ani eforturi considerabile pentru a îmbunătăţii infrastructura locală şi pentru a deschide regiunea turiştilor pasionaţi de istorie şi aventură.

6. Coasta Golfului Mexic, SUA


De la dezastrul ecologic din 2010, riviera regiunii istorice Louisiana din sudul SUA s-a străduit să-şi revină, aşa încât să nu mai fie asociată, din punct de vedere turistic, cu o mare afectată de periculoasele deversări de petrol. Plajele şi dunele ei de nisip au fost curăţate, iar apele călduţe sunt numai bune de pescuit. Încet, turismul se revigorează pe această coastă americană însorită.

7. Carinthia, Austria


Centura Alpilor ţine bine Europa, dându-i totodată înălţimi şi pante perfecte pentru păduri, trasee montane şi pârtii de ski. Una dintre cele mai bune regiuni cu astfel de resurse naturale şi turistice este Carinthia, cunoscută deja pasionaţilor de sporturi de iarnă. De fapt, Carinthia se împarte între Austria, unde ocupă teritoriul statului cu acelaşi nume, şi Slovenia, din care deţine o mică parte în nord. De ce să alegi această regiune? Fiindcă pârtiile, prezente pe fiecare culme muntoasă, nu sunt deloc aglomerate şi fiindcă nu trebuie să faci credit ca să-ţi cumperi la sfârşitul zilei o bere, în relaxarea de după un tur de ski. Celor ce vor să audă, Carinthia le spune că, probabil, nu va rămâne aşa prea mult timp, fără turişti în exces şi fără preţuri descurajante.

8. Palawan, Filipine


Palawan încorporează mii de insule şi insuliţe, ca diamantele neşlefuite, strălucitoare; poţi măsura aici 2000 km de coastă filipineză incredibil de frumoasă. Doar aventurierii cu rucsac în spate au descoperit-o până acum. Cu multe curse directe din şi spre capitală, Palawan îşi exploatează din ce în ce mai mult potenţialul turistic. Hotelurile elegante şi pretenţioase, odată prezente doar în concurentele Ko Samui ori Bali, îşi fac loc pe coasta din Filipine, cerând exclusivitate în anul ce vine.

9. Marea Interioară Seto, Japonia


Japonia a arătat lumii Tokyoul, Kyotoul, Muntele Fiji, şi mai deloc nu a vorbit despre Marea Interioară Seto, o porţiune de apă ce separă trei dintre insulele ţării (Honshū, Shikoku, Kyūshū). Doar de Miyajima au mai auzit turiştii străini, atunci când au vizitat situl UNESCO de aici, în rest regiunea le-a rămas necunoscută. Deşi sunt multe de făcut în capitala Japoniei, cei ce vor rezerva timp unei vizite Mării Seto vor fi răsplătiţi în stil pur japonez, fără clopoţei, fluiere şi trenuri de mare viteză.

10. Campania, Italia


Regiunea Campania găzduieşte cea mai impresionantă coastă de mare a Italiei - Amalfi-, exuberantul oraş Napoli, imprevizibilul vulcan Vezuviu şi Pompeii, oraşul antic împietrit în cenuşa vulcanică. Cum în regiune au intrat mulţi bani, destinaţi organizării celei de-a patra ediţii a Forumului Universal al Culturilor (aprilie-iulie 2013), se aşteaptă ca evenimentul să aducă profit şi industriei turismului. Vor avea loc expoziţii de artă, concerte, spectacole de muzică, teatru, circ, artă stradală, precum şi numeroase wokshopuri. Napoli şi întreaga Campanie se vor pregăti cum se cuvine pentru anul 2013.
Sursa: Lonely Planet si travel.descopera.ro

vineri, 18 noiembrie 2011

Desenele din desertul Nazca, Peru

Intinse pe distante de 500 de kilometri patrati, desenele din desertul Nazca, din Peru, continua sa starneasca vii controverse. Realizate in urma cu aproape 2.000 de ani, desenele gigantice ale culturii Nazca, reprezentand forme ciudate de paianjeni, maimute, soparle sau pasari sunt considerate de multi un mesaj pentru civilizatii extraterestre.

“Liniile Nazca”, cum au fost supranumite, reprezinta o serie de geoglife localizate in desertul cu acelasi nume, la suprafata unui platou arid care se intinde pe o distanta de 80 km, intre orasele Nazca si Palpa, din Peru. Aici se gasesc sute de reprezentari de diverse complexitati, de la simple linii, la forme stilizate, de pasari, maimute, paianjeni, pesti, rechini, lame si soparle, totul la o scara de-a dreptul gigantica. Se crede despre ele ca au fost create de cultura Nazca intre anii 200 i.Hr. si 700 e.n.

Misterioase si enigmatice, desenele din Nazca au fost, la inceput, sursa multor speculatii exagerate. Cu timpul insa, teorii avizate au inceput sa vada lumina. Doctorul in matematica Maria Reiche, cea care si-a inchinat aproape toata viata cercetarii curioaselor desene peruane, a propus ipoteza conform careia autorii lor stapaneau savant arta masuratorilor si a transpunerii lor pe teren la scara impozanta. Potrivit lui Reiche, care a si-a inceput cercetarile in 1946 pe baza insemnarilor lui Kosak, desenele fusesera executate printr-un procedeu destul de simplu. Liniile fusesera trasate pe pamantul de culoare galbuie cu ajutorul unui strat subtire de pietre inchise la culoare, autorii lor folosind o unitate de masura fixa.

La capatul multora dintre liniile drepte ale desenelor s-au gasit gropi circulare, cu diametrul de aproximativ 10 metri, umplute cu pietre innegrite de foc. Impreuna cu reprezentarea unor obiecte plutitoare pe ceramica Nazca, toate au condus la ideea ca in aceste locuri s-ar fi putut aprinde focuri pentru a incalzi aerul dintr-un balon si a-l inalta.
Desigur, exista si propuneri mai excentrice menite sa explice formarea desenelor, Erich von Daniken, sustinator fervent al ideii existentei civilizatiilor extraterestre, fiind unul dintre emitentii lor de vaza. Acesta vede in Valle de Palpa un aerodrom al extraterestrilor, care ar fi dirijat din avion efectuarea desenelor sau le-ar fi realizat cu ajutorul razelor laser. Ele ar fi servit drept repere de navigatie. Teoria este insa respinsa cu tarie de catre Maria Reiche, care nu poate accepta ca prezumtivii vizitatori din cosmos se aflau la un nivel atat de primitiv, incat sa fi pus in acest scop pietre.

In anul 1972, ca urmare a presupunerii ca desenele din Valle de Palpa reprezinta o harta astrala, cunoscutul astronom Gerald S. Hawkings s-a deplasat in Peru pentru a vedea daca printre desene existau semne care sa indice vreo legatura cu observatiile astronomice. Au fost identificate cateva linii calendaristice orientate spre punctele orizontului unde apunea Soarele in perioadele de solstitii prin anii 350 – 550 e.n., dar celor mai multe desene nu li s-a deslusit scopul. Unele ipoteze sustin ca desenele ar putea sta la baza unor funeralii ritualice speciale.

Polemicile au mers pana acolo, incat desenelor li s-a contestat chiar originalitatea. Au fost considerate imitatii primitive si imperfecte ale remarcabilei si enigmaticei culturi Marcahuasi. Este vorba despre o regiune a provinciei Huarochiri, din Peru, in apropiere de Lima, raionul Casta, unde, pe o suprafata de cativa kilometri patrati, se afla cea mai spectaculoasa galerie de sculptura vazuta vreodata. La fel ca Mount Rushmore din SUA, cu busturile celor patru presedinti cioplite in munte, culmi intregi muntoase au fost aici transformate in sculpturi.

Nu se cunoaste cu exactitate nici astazi scopul formatiunilor din Nazca, iar ele continua sa ridice semne de intrebare referitoare la istorie si la evolutie, dar desenele peruane nu reprezinta totusi un fenomen izolat. Locatii similare, care alimenteaza la fel de mult curiozitatea si au origini la fel de necunoscute, se gasesc in mai multe locuri pe suprafata Pamantului.

In desertul chilian Tarapacaru s-au descoperit in 1968 desene asemanatoare, printre care si conturul, lung de o suta de metri, al unei siluete umane, construit din bucati de lava, pe o colina inalta de 200 metri. Partea de rasarit a Americii de Nord gazduieste asa-numitele “moundy”, ridicaturi la suprafata pamantului, din lut sau piatra, de diferite forme si dimensiuni. La fel ca desenele din Nazca, au forma unor animale uriase, a caror forma poate fi observata numai din avion. Nu se stie de ce au aparut, insa ele reprezinta performanta uriasa de dislocare a sute de mii de metri cubi de pamant si piatra. In Anglia intalnim calul lung de 111 metri din Uffington, cu o vechime de cel putin 2000 de ani si “Marele barbat din Wilmington”, de pe coasta muntelui Windover, care sunt tot atatea exemple de desene misterioase asemanatoare celor descoperite in Peru. Exemplele pot continua. O constatare interesanta, insa, este ca si in epoca moderna realizarea unor astfel de desene este foarte anevoioasa si presupune un sistem de semnalizare complex, cu stegulete, megafoane si teodoliti (instrumente optice complexe), ceea ce face cu atat mai bizara realizarea lor cu mii de ani in urma.

Desenele din desertul Nazca, Peru, America de Sud vin, deci, ca o ironie a vechimii, care, alaturi de fenomene asemanatoare, dandu-ne totul si de fapt nimic, ne sugereaza o evolutie nestiuta a civilizatiei umane, mult mai fragmentata si mai putin graduala decat se banuieste inca.
Sursa:

luni, 2 mai 2011

Lacul Titicaca, granita dintre Peru si Bolivia

Lacul Titicaca (in treducere Lacul Frumos) este un lac situat la altitudinea de 3821 m. Din 1862 detine recordul mondial al celei mai inalte cai navigabile din lume pentru nave de mare tonaj. De asemenea, este si cel mai mare lac din America de Sud, avand o suprafata de 9710 km².

Situat in podisul andin Altiplano, inconjurat de Anzii Cordilieri la granita dintre Peru si Bolivia, Lacul Titicaca are o adancime medie cuprinsa intre 140 si 180 m, atingand maxima de 280 m. Partea de vest a lacului apartine regiunii peruane Puno, iar cea estica departamentului bolivian La Paz.
Mai mult de 25 de rauri se varsa in Titicaca. Lacul are 41 de insule, unele dintre ele dens populate.

O legenda povesteste ca, dupa Potopul andin, Inti, zeul Soarelui, si-a indreptat prima raza asupra lacului Titicaca si a trimis din cer pe pamant, un fiu si o fiica pentru ca ei sa-i invete pe oameni sa-l cunoasca, sa-l adore si sa il considere zeul lor. Manco Capac si Mama Ocllo vin din est, din Insula Soarelui, din mijlocul lacului sfant, sa dea nastere unei noi civilizatii, el ca un luntras aborigen in poncho rosu, stand in picioare, cu o prajina lunga in mana, conducand ambarcatiunea, iar ea, chircita in spate, toarce lana de lama pe un fus de lemn. Locul in care Manco Capac si-a infipt bastonul de aur, a devenit locul ideal pentru dezvoltarea noii civilizatii. Acest loc a fost numit Cuzco.
Sursa: Wikipedia.ro

luni, 21 februarie 2011

Peru – vibratii inalte invaluite de mistere

Granita dintre realitate si poveste ti se va parea firava atunci cand vei calatori in Peru. In aceasta tara din vestul Americii de Sud oamenii traiesc, parca, simultan, in doua lumi paralele: una a concretului si o alta a misterului. Oriunde ai pasi, simti vibratia civilizatiei incase.

Rabdarea, perfectiunea si spiritul organizatoric. Acestia sunt stalpii pe care s-a cladit Imperiul Incas, cel mai mare din America precolumbiana. Inceputurile acestei civilizatii au fost localizate in jurul anului 1.200, cand istoria mentioneaza un mic trib in partea de sud a actualului stat Peru. Doua secole mai tarziu, conducatorul Pachacuti avea sa schimbe mentalitatea poporului sau prin campaniile militare organizate pentru a cuceri teritoriile din jur. Trei sute de ani mai tarziu, Imperiul Incas, sau Tahuantinsuyo, numara 12 milioane de suflete si ocupa o fasie lunga de 4.000 km si lata de 800 km care pornea din nordul Columbiei si ajungea pana in centrul statului Chile, incluzand Ecuadorul, Peru, Bolivia si o parte a Argentinei. Locuitorii lui se autointitulau „copiii Soarelui”.

Lectia de istorie de la Machu Picchu

Se spune ca in jurul anului 1450, cand suveran era Pachacuti, ar fi fost inaltat si Machu Picchu (denumire ce provine din limba quechua si se traduca prin „Varful vechi”), un oras situat in valea sacra a raului Urubamba, la altitudinea de 2.430 m. Incasii nu s-au putut bucura prea mult de aceasta creatie magistrala. La o suta de ani de la creare, localitatea a fost parasita si data uitarii. Istoricul american Hiram Bingham a descoperit, intamplator, ruinele in 1911, adica trei secole si jumatate mai tarziu.

Constructiile de la Machu Picchu, 140 la numar, sunt realizate fara mortar sau ciment. Blocurile de piatra, majoritatea de dimensiuni mari, se imbina atat de bine unele cu altele, incat iti este imposibil sa introduci o foaie de hartie intre ele. Cele mai spectaculoase comori arheologice din „Orasul pierdut” sunt Intihuatana, Templul Soarelui si Templul celor trei ferestre, toate dedicate zeitatii supreme a incasilor, Inti. De fapt, unii arheologi cred ca in Machu Picchu se oficiau ceremonii religioase importante.

„Inginerii” incasi nu sunt renumiti doar pentru cladiri, ci si pentru drumurile si podurile impresionante, care au contribuit la expansiunea imperiului. Machu Picchu e legat de fosta capitala a imperiului, Cuzco, prin Inca Trail („Poteca incasa”), o cale de comunicatie terestra lunga de peste 80 km. Cel mai lung sistem de drumuri construit insa de „copiii Soarelui”, El Camino Inca, masoara 22.500 km si se intinde din Quito, Ecuador, pana in Santiago de Chile, atingand, pe alocuri, altitudinea de 5.000 m. Acesta permitea accesul spre trei milioane de kilometri patrati de teren.



Capitala Imperiului Incas

Cuzco este si acum unul dintre dintre cele mai frumoase orase din Peru. Legenda spune ca asezarea ar fi fost construita de Pachacuti, acelasi care a ridicat si Machu Picchu. Dovezile arheologice insa sugereaza ca orasul ar fi fost ridicat inainte. Vei descoperi maretia civilizatiei incase vizitand Templul Soarelui, ruinele fortaretei Sacsayhuaman, construita din blocuri de piatra unele cantarind peste 300 tone, sau palatul Amaru Cancha. Tot aici se afla si centrul exact al Imperiului Incas, Plaza de Armas (piata principala), zona pietruita, pe vremuri, cu un amestec de nisip, scoici si bucati de aur si de argint.

Enigma desenelor de la Nazca

In desertul Nazca, pe o suprafata de 450 kmp, se afla una dintre cele mai mari taine ale omenirii: desene gigantice pe sol infatisand animale (paienjeni, maimute, lame, pesti...), plante, figuri geometrice si fiinte imaginare care pot fi vazute bine numai de la mari inaltimi. Liniile au fost create intre ani 500 i. Hr. si 500 d. Hr., in timpul unei civilizatii mai vechi decat cea incasa, Nazca, prin indepartarea pietrelor care acopereau solul. Zeci de cercetatori s-au chinuit sa afle, de-a lungul timpului, scopul figurinelor.

Unii sustin ca aceste curbe perfecte ar fi fost realizate de extraterestri, pentru a-i ajuta sa aterizeze. Cercetatorul Joe Nickell de la Universitatea din Kentucky a reusit insa sa reproduca desenele folosind doar tehnologii existente acum doua mii de ani si fara a primi indicatii din aer. O alta ipoteza, cea a calendarului astronomic, a fost combatuta si ea. Expertii in arheoastronomie Gerald Hawkins si Anthony Aveni au realizat studii separate pe baza evenimentelor celeste care au avut loc in perioada civilizatiei Nazca si au concluzionat ca nu exista dovezi care sa sustina teoria. Supozitia imbratisata de cei mai multi experti este ca figurile au fost realizate in scopuri religioase. Civilizatia Nazca le-ar fi folosit in cadrul ceremoniilor sau le-ar fi creat pentru a fi vazute de zei, din ceruri. Cel mai mare dintre desene are o lungime de 270 m, iar cel mai cunoscut dintre ele poarta numele „Astronautul”.

Spectacolul naturii: Lacul Titicaca si jungla amazoniana

E loc si de relaxare dar si de aventura in Peru. Poti pluti pe lacul Titicaca, cel mai mare din America de Sud (suprafata lui fiind de 8.300 kmp), la bordul unei ambarcatiuni traditionale construite din trestie. Aceasta apa statatoare, un teritoriu sacru si misterios pentru localnici, este si cea mai inalta cale navigabila din lume pentru nave de mare tonaj, fiind situata la altitudinea de 3.812 m. Daca spiritul tau de aventura il depaseste pe cel al majoritatii oamenilor, planifica-ti o excursie prin jungla amazoniana. Poti incepe drumetia fie prin partea de nord a padurii, din orasul Iquitos, fie prin cea de sud, din Cuzco sau Puerto Maldonado. Ultima varianta ar fi de preferat, pentru ca iti ofera sansa de a vizita doua rezervatii naturale impresionante: Manu si Tambopata.

Desi civilizatia incasa e cea mai cunoscuta, teritoriul de astazi al Peru a adapostit si alte culturi valoroase: Norte Chico, Chavin, Moche, Nazca, Wari sau Chimu.
In 2006, expertii au descoperit ca fosta capitala a Imperiului Incas, Cuzco, este locul de pe Terra in care se atinge cel mai ridicat nivel de radiatii ultraviolete.
Sursa: http://www.descopera.ro/travelling

vineri, 5 noiembrie 2010

Ruinele incase de la Machu Picchu (Peru)

Ruinele orasului Machu Picchu, una dintre cele 7 minuni ale lumii contemporane, redescoperite in 1911 de catre arheologul Hiram Bingham, sunt unele dintre cele mai frumoase si enigmatice locatii stravechi din lume. In timp ce incasii in mod sigur foloseau varful muntelui (2761,50 m inaltime), ridicand sute de structuri de piatra incepand cu anii 1400, legendele si miturile indicau faptul ca Machu Picchu (insemnand "vechiul pisc" in limba Quechua), adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri.

Oricare ar fi originile sale, incasii l-au transformat intr-un mic (5 mile patrate), dar extraordinar oras.

Invizibil de dedesubt si complet natural limitat, inconjurat de terase agricole suficiente pentru a hrani populatia, si irigat de izvoare naturale, Machu Picchu pare sa fi fost folosit de incasi ca un oras ceremonial secret.

La 610 metri deasupra galagiosului rau Urubamba, norul infasoara ruinele palatelor, bailor, templelor, hambarelor si a 150 de case, toate intr-o remarcabila stare de conservare. Aceste structuri, sapate in granitul din varful muntelui sunt minuni atat arhitecturale cat si estetice. Multe dintre caramizile cantarind 50 de tone sau chiar mai mult sunt atat de precis sculptate si unite cu atata exactitate, incat imbinarile fara mortar nu permit nici macar unei lame de cutit sa intre printre ele.

Se stiu putine lucruri despre utilizarile sociale sau religioase ale orasului in vremurile incasilor. Scheletele a 10 femei si ale unui barbat duc la presupunerea ca acest sit ar fi putut fi un sanctuar pentru pregatirea preoteselor si/sau a mireselor nobilimii incase. Oricum, examinarea ulterioara a oaselor a dezvaluit un numar egal de oase masculine, ceea ce indica faptul ca Machu Picchu nu era exclusiv un templu pentru femei.

Patru secole au fost necesare pentru descoperirea unei fantastice fortarete ascunse printre piscurile de 4000 de metri ale Anzilor peruvieni. Nu i se cunoaste adevaratul nume, ce destinatie avea si de ce a fost parasita de bastinasi in secolul XVI, fara a fi atacata de conchistadori. A scapat neobservata de europeni pana in secolul al XX-lea, cand a primit si numele de Machu Picchu.

In secolul al 12-lea, enigmatica populatie ce-si spunea Inca (Fii Soarelui) cucerea un vast teritoriu in nordul si vestul Americii de Sud, venind de undeva din zona meridionala a continentului - nu se stie nici acum cu precizie de unde. Desi nu erau la fel de razboinici si necrutatori ca aztecii, incasii au cucerit nu mai putin de 500 de civilizatii amerindiene.

Nu s-au impus prin cultura (nu cunosteau nici o scriere) caci acestia transmiteau mesaje printr-un sistem de noduri si lungimi ale sforilor ( ce nu este inca cunoscut ), ci printr-o temeinica, chiar spartana organizare social-legislativa.

Dar, mai presus de toate, aveau "obsesia" constructiilor de drumuri pavate si de cetati-fortarete (inclusiv in jungla) menite sa reziste vesnic in fata oricarui inamic. Capitala incasilor, Cuzco, era - arhitectural - comparabila cu Roma cezarilor. Dar la numai 130 de kilometri de Cuzco, printre crestele andine, se afla cetatea Machu Picchu.

Gasita abia in 1911, aceasta citadela a fost conceputa ca un labirint citadin inexpugnabil. La peste 4000 de metri, lemnul era o raritate si totul a fost durat in piatra: terase, fotificatii, palate regale, locuinte simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, caramizi, piete si un sofisticat sistem de parcele agricole pentru cultura principala, porumbul. Totul se incadreaza intr-un plan urbanistic aparent "intortocheat", menit sa deruteze eventualii invadatori. Este un unicat arhitectural impresionant si abia fotografiile facute din avion i-au pus in evidenta toate insusirile.

De fapt, ceea ce ii frapeaza cel mai mult pe cercetatorii istoriei amerindienilor este incredibila coincidenta dintre opera mitica a lui Dedal ("inginerul" care a construit Labirintul de incarcerare a Minotaurului, sau, in alta varianta, palatul-labirint al regelui cretan Mino din Knossos). Labirintul Machu Pichu reflecta la randu-i simbolul vietii pline de meandre si in care drumul nu duce niciodata inapoi, ci mereu inainte, spre moarte. Inspirat din spiralele scoicilor (asa cum afirma poetul grec Theodorides), Labirintul - fie el amerindian, grec sau egiptean - are deci conotatia luptei cu timpul, el este adevaratul prizonier.

Si inca o enigma: retelele de drumuri facute de cei care nu au cunoscut roata! 16.000 de km de drumuri pavate (a doua, ca lungime, dupa reteaua romana de 90 de mii de km), inclusiv poduri suspendate in zonele mlastinoase si nisipoase! De ce acest efort de taiere de "autostrazi" in coastele Anzilor, daca incasii nu au avut vehicule, necunoscand roata? Nu lipseau borne indicatoare din 7 in 7 km si locuri de odihna din 20 in 20 de km. Ideea utilizarii drept piste de aterizare-decolare a fost avansata de foarte multi cercetatori, dar nu exista dovezi credibile... nu inca... Nici un drum special amenajat nu ducea catre Machu Picchu. Aceasta enclava (probabil a preotilor, putand adaposti doar 500 de persoane) exista parca in afara timpului si spatiului, ascunzand mistere inca de nepatruns.

Sursa: wikipedia.ro

7 minuni ale lumii contemporane

Va propun un clasament. Posibil sa nu fiti de acord cu el insa trebuie sa il luati in considerare chiar si pentru simplul fapt ca 100 de milioane de oameni au contribuit la realizarea lui.

1. Orasul mayas Chichen-Itza (Mexic)
2. Colosseumul din Roma (Italia)
3. Marele Zid Chinezesc (China)
4. Ruinele incase de la Machu Picchu (Peru)
5. Cetatea Petra (Iordania)
6. Mausoleul Taj Mahal (India)
7. Statuia lui Iisus din Rio de Janerio (Brazilia)

Aceste monumente au fost declarate „Cele 7 noi minuni ale lumii” in urma unui sondaj la nivel mondial realizat pentru a decide o noua lista a minunilor create de om de-a lungul timpului.

Castigatorii au fost votati prin Internet si prin telefon, acelasi sistem folosit si pentru concursul American Idol. Concursul a fost organizat de Fundatia New7Wonders, ideea fiind a regizorului elvetian Bernard Weber, in scopul de a "proteja patrimoniul omenirii din intreaga lume". Fundatia a declarat ca sondajul a atras aproape o suta de milioane de voturi.

Cu toate acestea, competitia s-a dovedit a fi controversata, primind critici din partea Organizatiei Culturale a Natiunilor Unite UNESCO care administreaza programul Monumentelor clasate in Patrimoniului Mondial.

"Aceasta initiativa nu poate, in mod semnificativ si durabil, sa contribuie la prezervarea siturilor alese de catre public" suna declaratia UNESCO.

Si totusi atentia adusa asupra acestor minuni, poate ignorate de multi, au dus la o mai mare constientizare a bogatiei culturale planetare.

Castigatorii au fost alesi dintre urmatorii finalisti:


1.Acropole din Atena (Grecia)
2. Orasul mayas Chichen-Itza (Mexic)
3. Colosseum din Roma (Italia)
4. Turnul Eiffel (Franta)
5. Marele Zid Chinezesc (China)
6. Ruinele incase de la Machu Picchu (Peru)
7. Cetatea Petra (Iordania)
8. Statuile din Insula Pastelui
9. Stonehenge (Marea Britanie)
10. Mausoleul Taj Mahal (India)
11. Templele de la Angkor (Cambogia)
12. Castelul Alhambra din Granada (Spania)
13. Hagia Sofia din Istambul (Turcia)
14. Templul Kiyomizu (Japonia)
15. Piata Rosie si Kremlinul din Moscova (Rusia)
16. Castelul Neuschwanstein (Germania)
17. Statuia Libertatii din New York (SUA)
18. Statuia lui Iisus din Rio de Janerio (Brazilia)
19. Opera din Sydney (Australia)
20. Cetatea Timbuktu (Mali)
21. Marea Piramida de la Gizeh (Egipt)