Muntii Carpati – centrul iubirii planetare?

Carpatii. Impunatori si uneori inaccesibili. Vazuti din Cosmos, seamna cu o mama care-si tine in brate copilul. In inima lantului de stanca, varfurile invelite in nori arata straniu si de neinteles.

Formele ciudate sapate in calcarurile Ciucasului si adancimile Apusenilor carora nu li s-a aflat niciodata capatul sau in stanca de pe Varful Omu, altarul ciclopic ridicat la 2.000 de metri pe Varful cu Dor si misterioasa alcatuire a Sfinxului de pe platoul Babelor au nascut multe intrebari.

Ce-i cu luminile care apar pe culmile Bucegilor? Exista vreo legatura intre Sfinxul romanesc si cel din desertul egiptean? De ce apar curcubeele fara ploaie sau cutremurele la ore fixe? De unde vin bubuiturile subterane sau hologarmele din jurul Crucii de pe Caraiman? Intrebari care n-au deocamdata raspunsuri.

Terra, un imens cristal. Poate ca, intr-adevar, acolo, sub megalitii Carpatilor, exista o alta lume. Poate ca energia extraordinara care a fost masurata in aceste locuri este un semn al unei intalniri ce dureaza de milioane de ani intre razele terestre si cele coborate din imensitatea Universului cosmic.

Totul se inscrie in interioriul unui triunghi gigantic legat prin interiorul muntilor.

El incepe in Cheile Parangului, chiar la intrarea in Polovragi, pestera fara capat a marelui zeu dac Zamolxis, cea care strabate muntii cale de 10 kilometri pana in celalalt varf al triunghiului magic, la Orastie, la marginea Sarmisegetusei, si se sfarseste sub ochiul Sfinxului, pe enigmaticul platou al Bucegilor.

Printre altii, marii bionergeticieni Valeriu Popa si Dan Seracu au crezut ca misterul triunghiului straniu din Romania poate fi elucidat de teoria „punctelor iubirii”.

Bionergetic, se considera ca Pamantul este o formatiune specifica avand structura unui cristal, cu linii geoenergetice care se intretaie, se leaga in noduri si se modifica sub influenta proceselor geofizice si cosmice. Aceste linii energetice, numite „linii de putere”, formeaza o retea care imbraca Terra ca o carcasa, un fel de „haina”, un camp energetic prelungit catre spatiul astral.

Conform masuratorilor radiestezice, radiatiile geoenergetice sunt amplificate, dupa legi necunoscute si neelucidate inca si ating forta maxima in anumite locuri de pe suprafata Pamantului.

Daca ar putea fi vazute, ar arata ca un fel de torente ascendente de energie, care iau nastere in magma din adancurile planetei. Aceste radiatii au o directie verticala, sunt comparabile cu razele laser, strabat orice material cunoscut, cu aceeasi intensitate, fara sa se imprastie, si sunt cunoscute sub numele de „curenti de inteligenta”.

Locurile in care „bio-curentii inteligenti” ai Terrei se intalnesc cu emisiile energetice cosmice de aceeasi valoare sunt considerate puncte privilegiate.

Si exact in acele locuri se produc fenomene inexplicabile. Zonele au fost botezate de cercetatorii „punctele iubirii” pentru ca numai aici se afla megaliti antropomorfi, stanci ciudate cu forme de neinteles, carora nimeni nu le cunoaste originea, toate destinate parca sa ramana un vesnic mister.

Sa trecem in revista cateva dintre intrebarile care plutesc deasupra acestor locuri. Intrebari la care s-ar putea ca acum sa existe un raspuns. Poate singurul.

Sfinxul, omul de piatra

Cea mai misterioasa alcatuire din Carpati ramane Sfinxul din Bucegi, megalitul aflat la 2.000 de metri inaltime si care seamana tulburator cu Sfinxul egiptean. Dintotdeauna oamenii s-au intrebat daca uriasa forma de piatra este efectul eroziunii sau o lucrare realizata de mana omului. Nu exista niciun indiciu care sa conduca la un raspuns, nicio inscriptie, niciun document, nimic. Nicio indicatie despre provenienta acestui monument megalitic. E destul de dificil sa crezi ca vantul si ploile au putut sapa o stanca astfel incat sa reprezinte un cap omenesc. Cu atat mai mult cu cat in jurul lui se afla un spatiu liber care te face sa te gandesti la un amplasament ales anume. Si apoi, daca el a fost inaltat de oameni, cine erau acestia si cand au cioplit capul de stanca?

S-a spus ca Sfinxul ar fi o reprezentare a unui zeu primordial, poate Saturn. Dar ce civilizatie sa fi fost aceea care sa ridice la o asemenea inaltime imaginea unei zeitati cu figura umana?

Muntele sacru, Kogaion

Mai exista apoi „muntele cu doua vafuri”, Omu. In „Geografia” sa, Strabon numeste muntele considerat sacru de daci Kogaion, fiindca se zice ca aici era locuinta zeului lor, Zamolxis. Dar nimic nu arata ca acest munte ar fi Varful Omu, iar disputa in jurul Kogaionului nu a fost nicicand transata si nimeni nu a putut spune cu precizie daca aici era intr-adevar locuinta marelui zeu adormit. Si totusi, pe Varful Omu exista o stanca izolata complet, ce poate fi considerata „capul” muntelui, adica „varful aflat in varf” si care a fost socotita „tronul lui Zamolxis”.

Dar asta face misterul mai greu de patruns... Sa fie Omu adevaratul Kogaion? In jurul varfului apar, la anumite intervale de timp, conuri de lumina alb-laptoasa care se rotesc, inele compacte de nori... Aici s-au inregistrat semnale radio, dar venite nu din aer, ci dinspre interorul muntelui. Masuratorile arata un nivel energetic nemaiintalnit nicaieri, un camp care amplifica dincolo de intelegere orice perceptie extrasenzoriala.

Mormantul zeului ascuns

Dincolo de munti, de cealalta parte a tarii, se afla Polovragi, misterioasa „pestera fara capat”, cu semne de locuire datand din paleolitic. Aici, in galeriile al caror capat nu s-a aflat niciodata, se spune ca s-ar afla mormantul „zeului acuns” al dacilor, Zamolxis cel disparut, sau doar adormit, ascuns undeva in bezna subterana.

Departe de intunericul fara sfarsit al pesterii, „triunghiul de energie” se inchide intre altarele megalitice ale uimitoarei alcatuiri de la Sarmisegetusa. Acolo, pe un platou aproape inaccesibil, imprejmuit din trei parti de prapastii adanci, langa cel mai izolat dintre altarele dacice se afla patru inscriptii intr-o limba pe care n-a descifrat-o nimeni.

Se zice ca ar fi limba de la inceputul omenirii, limba Lemuriei, continentul pierdut pentru vecie...

Umbrela protectoare a Romaniei

De multi ani, cercetatorii afirma ca prima treapta a evolutiei vietii, mineralul, lumea de piatra nascuta la inceputurile omeniriri, este un depozit de informatii imemoriale. Multe dintre alcatuirile de stanca par imprastiate intamplator pe suprafata planetei de mainile unor giganti, doar ca un mod de a masura timpul sau poate de a urmari cerurile.

Dar s-au dovedit a fi uriase depozite de energie si li s-a masurat un camp cu puteri uluitoare asupra celor care pot interfera cu el.

Asa s-a intamplat cu marile menhire de la Carnac, considerate astazi pietre vindecatoare. Poate ca la fel este si in cazul megalitilor romanesti. Poate ca locurile misterioase din „triunghiul energetic” sunt chiar acele „puncte ale iubirii” dintre Terra si cer.

Este posibil ca acesta sa fie explicatia cautata vreme de sute de ani, care sa duca la descifrarea semnelor inchise in monumentele megalitice din Romania. Poate pietrele sunt niste copii telurici zamisliti din iubirea energiilor cosmice.

Si poate ca, asa cum credea marele om Dan Seracu, deasupra Romaniei se intinde una dintre cele mai puternice umbrele protectoare de pe intreaga planeta.
Dar, deocamdata, raspunsurile par sa ramana dincolo de noi...

Fenomene inexplicabile in Triunghiul misterios

Desupra cetatii de la Orastie si pe Varful Omu au aparut deseori curcubee neobisnuit de stralucitoare, in plin soare, fara sa fi plouat cu saptamani inainte.

Intr-o anumita perioada a anului, locuitorii de la poalele Caraimanului sufera de cate doua saptamani de insomnie.

Cei care au trecut noaptea pe langa Polovragi au suferit dupa aceea cate trei-patru nopti de o euforie fara explicatie.

In noaptea Anului Nou, in jurul Babelor s-au vazut scantei lungi de peste un metru.

Intre 1994 si 1998, in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane, zilnice, produse fix la orele 20.00 si la 3.00 noaptea. Institutul de Fizica a Pamantului a confirmat manifestari determinate de fracturi locale ale scoartei, dar n-a putut spune nimic despre regularitatea lor.
Masuratorile radiestezice au confirmat niveluri uriase de energie care, teoretic, ar putea ucide orice fiinta vie.

Atingerea Sfinxului la anumite ore si in anumite zile a produs o incarcare electrica a corpului, iar oamenii care au atins apoi obiecte sau fiinte s-au electrocutat dureros.

In jurul Crucii de pe Caraiman au aparut aureole ciudate si chiar un fel de holograme cu forme de neinteles.

Alte puncte energetice ale lumii

Pietrele de la Carnac
Megalitii de la Stonehenge
Dealul Golgota
Muntele Arrarat
Nodulii din crevasa Atlantica
Piatra neagra de la Kabba
Stanca Caucazului
Nevasta lui Lot de la Marea Moarta

Zone malefice

Exista insa si zone malefice, cu radiatii telurice care au influente dezastruoase asupra vegetatiei, animalelor si a oamenilor. Zonele geopatogene sau "moarte”, cum li se mai spune, au dimensiuni de la 10-20 centimetri la cativa metri si, asa cum arata si numele, nu intretin viata. Radiesezistii au constatat ca focarele geopatogene apar in special pe locul fostelor mlastini, gropi de gunoi, la intretaierea izvoarelor subterane, in puntele de ruptura a faliilor, dar si deasupra conductelor de eliminare a dejectiilor etc. Ele se proiecteaza si pe inaltime, nu pot fi ecranate si inflenteaza negativ respiratia, circulatia sangelui, fiind adesea cauza starilor de insomnie, depresie, tahicardie, greturi, stationarea un timp indelungat in aceste zone determinand moartea organismului viu.

Sursa: Revista Paranormal

Portaluri catre Shamballa in Romania

“De ce să mergeţi până în Tibet pentru a căuta ceea ce deja acolo nu mai există? Occidentul a proiectat vreo trei secole asupra Tibetului toate năzuinţele sale către o lume spirituală tainică şi ascunsă, ferită de griji şi pericole. Pentru yoghinii occidentali, Tibetul exercită o fascinaţie greu de egalat. Realitatea Tibetului este cu totul alta. Acum, cel puţin, Tibetul este o ţară complet devastată din punct de vedere spiritual. În schimb, în întreaga lume există nenumărate focare spirituale, unele latente, altele încă vii, unele chiar foarte intense, care ne pot pune în legătură cu tărâmul cel tainic al înţelepţilor, Shambala. În România există multe astfel de focare active, care sunt veritabile porţi permanent deschise, care ne permit să translatăm în lumea Shambalei şi să intrăm în stare de comuniune profundă cu această lume.

Comuniunea noastră cu lumea Shambalei se poate realiza în diferite forme. Într-o stare de comuniune spirituală telepatică, preponderent afectivă sau mentală, vom simţi apariţia unor stări speciale sau a unor idei inspirate de tărâmul cel tainic al Shambalei; este posibil să nu se manifeste percepţii astrale clare (imagini, sunete etc), dar intensitatea trăirilor profund pozitive care apar atunci, precum şi remanenţa lor, ne vor convinge în timp că este vorba de fenomene autentice. Putem reuşi de asemenea proiecţii astrale în care să ne proiectăm cu toate simţurile sau măcar o parte dintre ele, astfel încât să percepem şi imagini, sunete, mirosuri, arome sau atingeri din Shambala.

Proiecţia în timp (în trecut, în acest caz) este de fapt o proiecţie în memoria magnetică universală, AKASHA, acolo unde sunt înregistrate fidel absolut toate evenimentele care au avut loc vreodată pe planeta noastră (şi în întreg universul). Vă puteţi imagina AKASHA ca pe nişte imense arhive celeste. Pentru a avea acces în AKASHA este esenţială dinamizarea centrului de forţă vishuddha chakra. Ne ajută de asemenea foarte mult, pentru a selecta cu precizie destinaţia proiecţiilor noastre în timp, dinamizarea foarte intensă a lui ajna chakra. Atunci când ne aflăm într-un anumit loc cu o încărcătură spirituală specială, ne ajută foarte mult faptul de a atinge cu mâna stângă vestigiile istorice care există acolo (o piatră, o coloană, o statuie.

Sarmisegetuza

În complexul de la Sarmisegetuza, cel mai încărcat loc din punctul de vedere al rezonanţei cu Shambala este chiar „Soarele de andezit” sau discul solar. În zonă se remarcă o încărcare vitală cu totul şi cu totul excepţională, evidenţiată şi de dimensiunea mult peste medie a arborilor şi a vegetaţiei din jurul sanctuarului dacic. Acesta este un loc extraordinar pentru a realiza proiecţii în timp, mai ales dacă nu avem idei preconcepute în ceea ce priveşte tradiţia spirituală dacică – pentru că adevărata tradiţie care a înflorit pe aceste meleaguri este cu mult mai veche decât datele vehiculate de istoria convenţională.

Sfinxul din Bucegi

Un alt focar tainic de putere care ne permite să intrăm în rezonanţă cu Shambala este Sfinxul din Bucegi, chiar corpul de piatră al Sfinxului şi mai ales „capul” său. Deşi se consideră în general că acesta este numai o stâncă modelată într-un mod mai special de ploaie, zăpezi şi vânt de-a lungul a milioane de ani, Sfinxul din Bucegi este totuşi învăluit în mister. Roca din vârful Sfinxului este foarte diferită de rocile existente în zonă şi, se spune, este similară cu cea din care este făcut Sfinxul din Egipt. Dacă vom realiza în această zonă proiecţii în trecutul îndepărtat vom putea pătrunde cu uşurinţă într-o perioadă fascinantă a miturilor, în Vârsta de Aur a umanităţii, de unde răzbat până la noi ecourile unei sacralităţi dincolo de cuvinte. Pe atunci oamenii erau asemenea zeilor şi nu erau deloc limitaţi la existenţa în această lume fizică.

Vârful Omu

Conexiunea acestui loc special cu lumea Shambalei este directă, prin simbolismul de centru, axă a lumii sau buric al pământului care este asociat în tradiţia românească acestui loc cu totul extraordinar, plin de energie.

Peştera Ialomiţei

Un alt loc sacru al tradiţiei sprirituale dacice străvechi. Legendele asociază mari mistere cu această peşteră, se spune că aici aveau loc iniţierile dacice şi unii cred că aceasta era peştera lui Zamolxe. Chiar şi printre călugării care locuiesc acolo la schit în ultimii ani circulă poveşti despre pasaje tainice prin care se poate trece direct în Shambala, lumea nevăzută a înţelepţilor…

Insula Şerpilor

Este un loc privilegiat unde, se spune, a existat un templu închinat lui Apollo pe care însă ruşii l-au demontat piatră cu piatră şi au transportat bucăţile la Moscova în secolul XIX şi astfel vestigiile au dispărut complet. Insula Şerpilor sau Insula Albă este strâns legată de tradiţia Shambalei şi, din acest punct de vedere, faptul că administraţia Constantinescu a cedat în mod absurd această insulă Ucrainei este cel puţin bizar. Deşi acum acolo nu mai este nimic, probabil memoria vremurilor trecute ne va descoperi multe taine atunci când va fi din nou permis să se viziteze această insulă.

Histria

Cetatea de pe malul mării unde s-a dezvoltat în antichitate o tradiţie înfloritoare… şi aceasta, ca şi cea de la Sarmisegetuza, mult anterioară istoriei oficial recunoscute. Şi foarte diferită de ceea ce se învaţă la şcoală la istorie. Faptul că aici a existat o tradiţie spirituală puternică şi autentică este uşor resimţit în meditaţii, iar rezonanţa cu lumea Shambalei este şi acum vie.

Sursa: http://putereaprezentului.wordpress.com/2010/09/01/portaluri-cu-shamballa-in-romania/#more-2868

Targoviste - capitala Tarii Romanesti

Orasul Targoviste, ca si capitala a Tarii Romanesti, a avut o evolutie istorica bine cunoscuta.
Oricum, a fost un centru de atractie in care s-au intamplat evenimente istorice de exceptie, ca de exemplu, moartea dramatica a lui Tudor Vladimirescu si, mai recent, a lui Nicolae Ceausescu care avusese la un moment dat chiar ideea de a readuce acolo capitala tarii.

Orasul care se afla pe meridianul trecand prin Varful Omul, mai prezinta particularitatea ca are valoarea cea mai mica a atractiei gravimetrice din toata tara, asa, ca de altfel, si numai Tismana. Sacralitatea orasului, in afara de numeroasele vestite biserici din intravilan, este data si de doua manastiri renumite: Dealul si Viforata.

Timp de aproape 50 ani Targoviste, oras intim legat de Ialomita, a fost intre anii 1418 si 1465 a doua capitala a tarii Romanesti, dupa Curtea de Arges, in acelasi timp vad economic la rascruce de drumuri dar si evident centrul administrativ si ostasesc al tarii.

Dupa traditie, intemeietorul localitatii a fost Negru Voda personaj intrat in legenda. Domnitorii care au condus tara de la Targoviste au fost Mihail I, Dan II, Radu II Prasnaglava, Alexandru I Aldea, Vlad Dracul, Basarab II, Vladislav II, Vlad tepes si Radu cel Frumos, dintre care unii de cinci ori (Dan II), de patru ori (Radu II), de doua ori (Vlad Dracul si fiul sau Vlad Tepes).

Microclimatul creat de Ialomita, curs de apa cu debit relativ important cantitativ, dar mai ales calitativ (incluzand si campul energetic care il insotea) a permis aici, in Targoviste, o viata sanatoasa si prospera. Acest aspect a fost sesizat si semnalat si de straini, cum s-a intamplat cu secretarul domnitorului Petru Cercel, care era un italian, Franco Givori.

In plus, orasul fiind aparat cu ziduri puternice din caramida subtire lustruita, au existat conditiile pentru aparitia unei economii infloritoare prin puternice bresle mestesugaresti si negustoresti. Transilvanenii (prin orasul Brasov) ca sa ajunga la Giurgiu, treceau prin Targoviste, cu toate avantajele implicite care decurgeau pentru acest oras.

Din punct de vedere cultural si spiritual situatia se prezenta tot asa de bine. Trimiterea in acest sens se face la tiparnita lui Macarie de la Mr. Dealu, care, in anul 1508, prin editarea Liturghierului in slavona a marcat o prima piatra de hotar in istoria culturii romanesti, a doua fiind in anul 1558 cand s-a tiparit de catre Coresi un Penticostar de data aceasta in limba Romana. Este de retinut deci ca activitatea de capitala importanta a diaconului Coresi de la Brasov a inceput la Targoviste.

Spiritual, Targoviste a ramas consemnata prin cladirea Mitropoliei, ridicata pe vremea lui Matei Basarab si refacuta in anul 1709 de Constantin Brancoveanu, biserica Sf. Nicolae (din anul 1577), biserica Stelea (recladita in 1582), biserica Domneasca din 1585 in care se putea intra direct din palatul domnesc alaturat, biserica cu hram Mare Mucenic Gheorghe ctitorita de Neagoe Basarab, atestata prima data in anul 1517 si semnalata de Paul din Alep.

Biserica mai putin cunoscuta, aflata pe strada Suseni, prezinta astazi un interes deosebit deoarece, cu ocazia unor lucrari de renovare in luna iunie 2005 a fost gasit sub naos o ascunzatoare elaborata care ar fi putut contine tezaurul tarii pe vremea lui Neagoe Basarab. Exista indicii si ca naosul ar putea constitui un nod al unei retele de tunele subterane.

Turnul Chindiei inalt de 27 metri construit in veacul XV-lea, Biserica Domneasca din cadrul complexului Voievodal ridicata in doi ani pana in 1585 de Petru Cercel sunt alte obiective importante.

In centrul orasului, in anul 1505 s-a terminat ridicarea unui complex bisericesc, care era dotat si cu ateliere tipografice, complex ce a fost extins de Neagoe Basarab si sfintit cu mare fast la 17 mai 1520. Biserica cea mare a fost demolata in anul 1890 si reconstituita astfel dupa planurile lui Lecompte de Nouy, dar terminata de abea in anul 1933.

Ansamblul de monumente religioase valoroase este completat de biserica Stelea, de rezonanta istorica intrucat in forma actuala asezamantul se datoreaza domnitorului moldav Vasile Lupu, care-si avea tatal ingropat aici. Biserica a fost reparata, dupa un puternic incendiu, de Constantin Brancoveanu si in prezent este in plina dezvoltare, dupa ce a trecut prin alte vicisitudini. Prin aceste locasuri si constructii Targovistea s-a situat multa vreme deasupra Bucurestiului chiar cand nu mai era capitala de tara.

Ca un reper in istoria diplomatiei romanesti cu caracter spiritual apare actiunea oficiala pe care a indeplinit-o calugarul Maxim, in sensul de a impaca domnul Moldovei (Bogdan Voda) cu cel al tarii Romanesti (Radu cel Mare).

Din punct de vedere militar orasul Targoviste a ramas consemnat in istorie ca centrul rezistentei antiotomane chiar si cand nu era capitala tarii.

Targovistea ramanea consemnata si in istoria noastra de geniul civil. Turnu Chindiei era unic in Balcani prin inaltimea sa si dispunea de un tunel de evacuare care debusa – unde altundeva – decat in malul protectoarei locului, apa Ialomitei. Apa potabila a orasului era adusa de la o distanta de 5 mile prin uluci din lemn de pin, apa care deservea si palatul domnesc unde erau si trei fantani tasnitoare.

Din punctele de vedere aratate deja mai sus rezulta importanta magistrala in istoria tarii noastre a orasului Targoviste chiar si cand nu mai era capitala tarii. Daca adaugam si activitatea de aparare sustinuta de Mihai Viteazul, care avea ca baza de conducere orasul Targoviste, asertiunea enuntata se justifica evident.

Dar, in valtoarea istoriei, Targovistea a avut parte de la prima sa mentionare din anul 1396 facuta de cruciatul Jerman Johann Schiltberger si de evenimente nefericite.
Vlad tepes intr-o zi de Paste a tras in teapa la marginea orasului, printr-o actiune barbara, un numar insemnat de locuitori trecuti de prima tinerete, iar pe altii i-a obligat, in conditii inumane, sa lucreze la Cetatea Poienari de pe raul Arges, si aceasta pentru ca fratele sau fusese ingropat de viu.

In anul 1593 s-a reconstituit Curtea Domneasca.
In anul 1595 orasul a fost incendiat de Ali Pasa, care se retragea din fata lui Mihai Viteazul, revenit cu aliatul sau Sigismund Bathory din Ardeal. Evenimentul a fost marcat de un fenomen ceresc mai putin obisnuit.
Dupa un scurt asediu facut de Mihai Vitezul cetatii ocupate si intarite de turci, acesta fost recucerita in seara zilei de 16 octombrie (s.n.) 1595. Nicolae Balcescu in lucrarea sa „Romanii supt Mihai – Voievod Viteazul” mentioneaza ca in dimineata acelei zile a fost vazuta pe cerul orasului, dupa rasaritul soarelui, o cometa stralucitoare, o stea cu coada, eventual un OZN, aparitie considerata premonitorie si benefica.

In 1600 din ordinul turcilor, Ghica Voda a distrus in mare masura zidurile de aparare si casele mai importante.
Noi distrugeri in oras s-au petrecut in timpul razboiului turco-austriac din 1736-1739.
in aprilie 1821 Alexandru Ipsilanti comandantul eteristilor isi stabileste resedinta la Targoviste pe care o considera capitala dacica.
Ultimul eveniment nefast din secolul XIX s-a inregistrat in noaptea de 26-27 mai 1821 (stil Vechi) cand Tudor Vladimirescu a fost ucis bestial si fara macar un simulacru de judecata de eteristi in curtea mitropoliei si corpul lui aruncat intr-o fantana neidentificata sau intr-o groapa de asemenea care nu a fost gasita.

Matei Basarab (1632-1654) readuce orasul in prim plan, desi nu mai era capitala tarii, astfel incat Paul de Alep sa poata spune ca el era asezat intr-o regiune proepera si fericita si sa precizeze ca Targovistea era centrul comercial al tarii.

Vocatia de buna intelegere si impacare a orasului manifestata prima data de calugarul Maxim (deja mentionat) a revenit in timpul conflictului indelungat neproductiv dintre Vasile Lupu si Matei Basarab, cand, dupa bataliile de la Ojogeni si Nenisori din anul 1639, a contribuit la impacarea lor ce a avut loc la Targoviste.
Constantin Brancoveanu (1688-1714) a continuat sa, acorde un interes deosebit fostei capitale a tarii.


Dan Corneliu Braneanu

Elemente de geografie sacra si fenomene exotice

In antichitate, Geografia Sacra era o disciplina de elita ale carei prescriptii erau respectate si aplicate. Ea se referea in special la faptul ca anumite obiective importante nu erau amplasate la intamplare, ci tineau seama de structura intima a planetei Geea cu legile ei de vietuire. Se tinea seama in acest sens de spectrul energiei telurice, dar si de canalele eterice de legatura cu Cosmosul, exprimarea facandu-se prin folosirea aliniamentelor pe distante relativ mari si prin figuri geometrice simple, exemplul tipic fiind triunghiul, sau crucea, figuri care se pot imagina pe suprafata Terrei.

In legatura cu bazinul Ialomita, un aliniament sacru se poate considera verticala, daca folosim reprezentari (harti) care, plecand din Varful Omul (sau din Varful Bucura Dumbrava), ajunge la SIWA, in nordul Africii, mare centru spiritual al protoistoriei, astazi practic disparut in totalitate.

Aliniamentul trece printre altele, si nu intamplator, prin insula Delos si in insula Creta prin Cnossos, cele mai puternice focare de civilizatie si spiritualitate ale lumii elenice si preelenice. Pentru verificari, precizam ca Varful Omul se afla la 25o 27’ longitudine estica si, de exemplu, insula Delos, la 25o 16’, diferentele de cateva minute putand fi si mai mici daca s-ar tine seama de curbura meridianelor. In ceea ce priveste bazinul Ialomita, aliniamentul atinge limita de vest a orasului Targoviste si orasul Pietrosita.

In ceea ce priveste zona din care izvoraste Ialomita, acolo, pe suprafete relativ mici, se pot descoperi mai multe posibilitati de triunghiuri sacre, unele deja sugerate de diversi autori. Ar fi nevoie de un plan de situatie, la o scara convenabila, a Zonei: Omul – Bucura – Gavanele, dar si a platouului adiacent al Bucegilor, pentru a gasi sau confirma astfel de indicatii cu caracter de geografie sacra.

Despre axul sacru Varful Omul – Siwa, trebuie mentionat ca ideea este originala, si pentru prima data comunicata in scris.

De zona mijlocie a Ialomitei s-a publicat deja, autorul nefiind mentionat, existenta unui triunghi echilateral care se formeaza intre trei manastiri care poseda o vibratie speciala a locului. Triunghiul echilateral se formeaza intre Manastirea Dridu, Manastirea Bucium din Fagaras si fosta Manastire Butoiul din zona adiacenta a satului Ionesti de langa Costesti.

In sfarsit, s-a constatat deja existenta in plan a unei cruci pe traseul Ialomitei inferioare. Crucea este formata din unirea locurilor de amplasare a cinci biserici din zona Crasani.

Extremitatile bratelor crucii corespund cu bisericile din Copuzu, Sarateni, Sfantul Gheorghe si din Piscu Crasani, la intersectia bratelor aflandu-se Manastirea Balaciu. Neavand o ridicare, aerofotogrametrica care sa indice si pozitia bisericilor, nu am putut verifica aceasta cruce, dar acest lucru a fost facut probabil de autorul descoperirii.

Dintr-o informatie neverificata din presa a rezultat ca un cercetator englez Richard Doodley s-ar fi exprimat ca tara noastra este fascinanta din punct de vedere energetic si ca el a venit la noi ca sa verifice falia energetica din zona Ialomitei.

Ca manifestarile energetice din muntii nostri si inca in exteriorul lor sunt deosebite calitativ si cantitativ era si este un fapt bine cunoscut de mai multa vreme. Daca falia la care se referea Doodley s-ar referi numai la zona alpina ar fi inca suficient pentru a explica si fenomenele exotice care au fost semnalate in aval cunoscand capacitatea de transport si iradiere a informatiei de care este capabila apa, proprietate deja dovedita stiintific pe plan mondial. Asa ca putem da cateva exemple din orice punct de pe traseul Ialomitei observand ca aceste manifestari exotice („paranormale”) sunt mai abundente pe langa situri arheologice.

O zona interesanta nu este de mirare deci ca este cea adiacenta si apropiata Piscului Crasani.
- Padurea Calugareasca de salcami, fagi si stejari numita anterior Odaia Calugarului si aflata pe malul drept al Ialomitei dincolo de satul Salcioara. Printre copacii ei si in vreme foarte secetoasa pluteste in anumite momente un abur care se strecoara alene si pentru care nu s-a gasit o explicatie. Tot printre copaci s-au vazut lumunite albastrui alergand ceea ce i-a si impins pe unii localnici sa faca sapaturi dupa eventuale bogatii ingropate. Desi padurea este mica multi oameni s-au ratacit si au disparut efectiv. Altii aud gemete si fosnete neexplicabile.

- O subzona mai activa in fenomene exotice poate fi considerata cea din preajma lacului Saratuica si in padurea Groasa unde s-au inregistrat pur si simplu disparitii de oameni.
Fenomene paranormale s-au inregistrat insa si in padurea Broasca, de langa Dridu, unde unele persoane au avut viziunea unor animale monstruoase sau a unor scene de batalii din trecutul istoric. La Mr.Balaciu in anul 1956 la moartea staretului protosinghelul Valerian, clopotele bisericii si ale altora din satele apropiate au inceput a bate jalnic ca de mort, dar fara a fi trase de nimeni. Situatia fiind incomoda din punct de vedere politic-ideologic organele locale au dispus taierea franghiilor de la Mr. Balaciu, dar clopotele au continuat sa bata singure pana la coborarea in groapa a venerabilului Valerian care fusese o personalitate foarte luminoasa. Ancheta facuta de Securitate nu a putut lamuri incidentul care produsese mare valva.

Dan Corneliu Braneanu