Tibidabo, Barcelona - Numele de deasupra spectacolului panoramic

Tibidado este vârful cel mai înalt al munților Serra de Collserola care domină Barcelona, Spania - de la cei 532 de metri ai săi. Muntele este acoperit de o pădure de tip mediteranean și a fost considerat scena perfectă pentru amplasarea aici a unui parc de distracții, a unui turn de telecomunicații, Torre de Collserola și a catedralei Temple de Sagrat Cor. Toate aceste trei atracții sunt vizibile cam de peste tot din Barcelona. Proiectată de Enric Sagnier, catedrala a avut nevoie de 60 de ani pentru a fi construită. Din vârful său, sculptura lui Iisus realizată de Josep Miret în 1950, îmbrățișează orașul și reflectă ascensiunea și purificarea condiției umane prin sacrificiu și ispășire. Ce rol are parcul de distracții din apropiere încă nu am înțeles. Poate rolul de ispită...vezi mai jos. 

http://hill-temples.blogspot.com

Numele Tibidabo provine din expresia latină „eo tibi dabo” - eu ți-am dat. Semnificatia „Tibidabo” o găsim într-o sintagmă din Vulgata (traducerea latină a Bibliei) în mai multe pasaje: 

1. Contextul în care diavolul îl ispitește pe Iisus: 

„... et dixit illi haec tibi omnia dabo si cadens adoraveris me. În română: „...și-i zice: « Toate acestea ți le voi da, dacă vei cădea la pământ și mi te vei închina. »” (Matei 4:9); 

… et ait ei tibi dabo potestatem hanc universam et gloriam illorum quia mihi tradita sunt et cui volo do illa. În română: „Și-i zise diavolul: «Ție îți voi da toată această putere și măreția acestora, căci mi-a fost dată mie, iar eu cui vreau o dăruiesc. » (Luca 4:6). 

Prin aceste cuvinte, demonul încearcă să-l ispitească pe Iisus pe un munte foarte înalt, unde îl condusese. 

2. Această sintagmă se găsește și în Evanghelia după Matei 16:19: și face parte din inscripția de pe cupola centrală a Bazilicii Sf. Petru din Vatican, deși în acest caz a fost extrasă din cuvintele lui Isus către Sfântul Petru. „… Et tibi dabo claves regni cælorum”, Iisus spunându-i Sfântului Petru: « Ție îți voi da cheile Împărăției Cerurilor ». 

Sursa: wikipedia 

Sibiu de Crăciun - Catedrala Ortodoxă

Dacă tot ajungeți la cel mai promovat Târg de Crăciun din țară, cel de la Sibiu, vă recomand să vizitați și Catedrala Ortodoxă, (sau Catedrala mitropolitană din Sibiu) cu hramul „Sfânta Treime”, cel mai mare lăcaş de cult din Sibiu, fiind şi catedrală a Mitropoliei Ardealului. A fost construită între anii 1902-1906, fiind un simbol al municipiului Sibiu. Este inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu, din anul 2004. 

Ceea ce ne-a uimit a fost asemănarea incredibilă cu catedrala Sfânta Sofia din Istanbul din punct de vedere arhitectonic. Chiar acesta a fost planul arhitecţilor Iosif Kammer şi Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta, cei care au câștigat proiectul. Diferenţele sunt date în ceea ce priveşte dimensiunile construcţiei şi de turnurile masive de la intrare cu forme specifice arhitecturii eclesiale ardelene, cu anumite elemente din stilul baroc. 

Vedeți filmarea din exterior și interior de la final sau click aici

Biserica are dimensiuni impunătoare: 53,10 m lungime și 25,40 m lățime în centru. Cupola are 24,70 m înălțime (34,70 m de la sol) și 15 m diametru, în timp ce turnurile au 43 m înălțime (45 m cu tot cu crucile din vârf). 

Pictura originală a cupolei, executată de Octavian Smilgelschi, îl înfăţişează pe Iisus înconjurat de îngeri. Tot Octavian Smilgelschi i-a zugrăvit şi cei patru Evanghelişti din pandantivi, precum şi icoanele de pe iconostas; din păcate nu a putut termina pictarea catedralei din cauza lipsei de fonduri de atunci. Octavian Smilgelschi este cel care a creat la Sibiu un stil propriu, de tip „neobizantin”, o sinteză strălucită de elemente din pictura bizantină, a Renaşterii şi din cea populară românească, fiind cel care a inaugurat „arta bisericească modernă în Ardeal”. 

Sub cupolă, prins în lanţuri masive se găseşte candelabrul mare, aurit, cu 76 de becuri, executat de firma Zeiser-Habinger din Viena. 

Mobilierul din interiorul catedralei a fost confecționat la București și la Sibiu. Sculptura iconostasului, a tronului arhieresc şi a ripidelor a fost realizată de sculptorul Constantin Babic din București, iar amvonul, cele două strane pentru cântăreți, tetrapodul din mijlocul catedralei, cele 28 de strane pentru preoți și 82 pentru credincioși au fost confecționate de meșterul Emil Pătruțiu din Sibiu. Toate piesele sculptate sunt apreciate pentru execuţia lor, dar şi datorită faptului că s-au introdus şi motive populare româneşti. Iconostasul (suflat cu aur), tronul arhieresc, stranele pentru cântăreţi, amvonul şi tetrapodul din mijlocul bisericii au fost lucrate din lemn de tei, celelalte fiind lucrate în lemn de stejar. 

Un pic de istorie 

În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit episcopului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute scaunul episcopal la Sibiu. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu. 

La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania. 

Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. Ierarh Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Josef I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii ctitori). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) Sfatului orăşenesc (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei. 

În ceea ce priveşte terenul pentru construirea catedralei, Mitropolitul Ioan Mețianu s-a opus construirii catedralei în amplasamentul de pe strada Morii, care fusese propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul de atunci al Sibiului, Josef Drotleff. La iniţiativa sa, a fost ales locul din cetatea Sibiului de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla o mică biserică grecească cu hramul „Schimbarea la Faţă”. Autoritățile locale au acceptat, în cele din urmă, demolarea vechii biserici grecești și construirea catedralei pe locul acesteia. 

Piatra de temelie a catedralei a fost aşezată la 5 august 1902 (18 august pe stil nou), ziua de naștere a împăratului Franz Josef I. 

Sursa: https://ro.orthodoxwiki.org/Catedrala_Ortodox%C4%83_din_Sibiu

Filmare exterior și interior

Noto, Sicilia - Baroc sicilian fabulos in Italia

Noto, Sicilia este un supermodel architectural baroc, extraordinar la superlativ in Italia, incat ai crede ca este decorul unui film. Situat la mai putin de 40 km sud-vest de Siracusa, orasul este gazda celui mai frumos centru istoric baroc sicilian si al unui festival al florilor unic. 

Orasul de astazi a fost fondat in secolul al 18-lea, cand a fost aproape in intregime reconstruit in urma cutremurului devastator din 1693. Acest eveniment a dat arhitectilor libertatea maxima in privinta designului si orasul a primit un aspect urbanistic aproape scenografic. Creator al multora dinte cele mai frumoase cladiri ale sale a fost Rosario Gagliardi, un arhitect local al carui stil extrovertit il regasim si in cateva biserici din Modica si Ragusa. 

Orasul este inima si in acelasi timp punctul de plecare intr-o vizita pe valea barocului Sicilian. Catedrala, reconstruita dupa 10 ani de lucrari dificile, a fost inclusa in patrimonial mondial UNESCO. 

Intrarea in oras se face trecand pe sub Arcul de Triumf care conduce spre Corso Vittorio Emanuele, centrul orasului Noto. Cele trei sculpturi simbolice de pe varful arcului sunt: un turn crenelat care reprezinta puterea, un caine, simbol al loialitatii si in centru un pelican reprezentand sacrificiul. 

Poarta regala a fost construita din acelasi calcar galben auriu folosit pentru bisericile si palatele orasului. Este un calcar special datorita ductilitatii sale si a fost ales pentru a permite taieturile elaborate in construirea monumentelor dar si pentru ca, in acelasi timp, emite o lumina puternica. Cand soarele coboara, veti observa cum culoarea calda a cladirilor se evidentiaza in lumina soarelui, creand o atmosfera care hipnotizeaza. 

Cele trei strazi principale sunt toate orientate de la est la vest, pentru a fi intotdeauna luminate de soare; planul urbanistic a prevazut initial ca acestea sa fie destinate celor trei clase sociale principale: Il Corso - clerului, Superiore - nobilimii si Inferior - poporului. Iata de ce in prezent piesa de rezistenta, Corso Vittorio Emanuele, este o strada pietonala elegant flancata de cele mai multe dintre palatele si bisericile baroce din oras. 

Piazza Municipio 

Cam la jumatatea strazii principale Corso Vittorio Emanuele se afla mareata Piazza Municipio, flancata de cele mai dramatice constructii din Noto. Spre nord, deasupra scarilor monumentale ale lui Paolo Labisi sta impunatoarea Cattedrala di San Nicolò, inconjurata de o serie de palate elegante. Spre stanga se afla Palazzo Landolina, vechea resedinta a puternicei familii Sant'Alfano. 

Palazzo Ducezio 

Vizavi gasim Palatul Ducezio cu o fatada partial convexa, arcurile sale gratioase fiind sustinute de coloane Ionice. Proiectata de Vincenzo Sinatra la mijlocul secolului al 18-lea, partea inferioara a palatului a fost finalizata abia in 1830, in timp ce ultimul etaj a fost construit in prima jumatate a secolului al 20-lea. In interior, salonul principal este bogat in decoratiuni din aur si stucaturi. Este in prezent sediul primariei din Noto. 

Cattedrale di San Nicolò 

Cea mai reprezentativa cladire din Noto, Catedrala San Nicolò este o frumusete baroca ce a suferit o renovare majora dupa ce domul s-a prabusit in timpul furtunii din 1996. Astazi cupola, cu stralucirea ei de culoarea piersicii, este din nou punctul central a liniei orizontului orasului Noto. 

Chiesa di San Domenico 

In Piazza XVI Maggio, deasupra Centrului de informare turistica, se inalta Chiesa di San Domenico, constructie din secolul al 18-lea. Considerata una dintre cele mai frumoase cladiri baroce ale orasului Noto, biserica a fost proiectata in forma de cruce greceasca de Rosario Gagliardi. In interior se pot vedea frumoase stucaturi inspirate de devotiunea Sfantului Dominic fata de Madona Rozariului. 

Via Nicolaci si Infiorata di Noto 

Strada este celebra pentru festivalul florilor din Noto si pentru Palazzo Nicolaci. Palatul cu cele 90 de camere cu fresce si picturi din secolul al 18-lea a fost mult timp resedinta printilor Villadoratei. In luna mai strada Via Nicolaci este protagonista celebrei Infiorata – Festivitate a florilor. 

Echipe de artisti alcatuiesc un mozaic de petale colorate, pentru a forma un covor care acopera trotuarul strazii. Acest eveniment floral este dedicat lumii: in fiecare an tematica este dedicata unei tari diferite. Anul 2019 a gazduit editia cu numarul 40 dedicata „Sicilienilor in America”. 

Surse: http://www.visitsicily.info/noto-il-barocco-siciliano/ 

https://www.lonelyplanet.com/italy/sicily/noto

Paris - In lumina catorva cuvinte

Anne a fost cucerita de aceasta panorama a Parisului in asa masura incat i-a dedicat intregului oras cateva minute si cuvinte, urmand ca intr-o vacanta apropiata sa-i descopere farmecul aproape magic care atrage milioane de sperante in cei care sunt pe cale de a-l descoperi.

Frumusete, eleganta, stil, romantism sunt doar cateva dintre cuvintele ce descriu capitala Frantei. Cu aproximativ 17 milioane de turisti straini anual, Paris, este cel mai vizitat oras din lume. Parisul si regiunea sa aduna 3.800 de monumente istorice si patru atractii din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Vederile din Turnul Eiffel sau Sacré Coeur dezvaluie instantaneu sute de atractii pentru vizitatori, dar cea mai buna modalitate de a vedea acest oras este de a te rataci pe strazi si bulevarde descoperind orasul pentru tine.

Atractiile turistice ale Parisului
(Cititi si veti descoperi lucruri inedite despre fiecare)

Turnul Eiffel - simbolul orasului Paris si totodata una dintre cele mai cunoscute structuri din lume. A fost proiectat de inginerul francez Gustave-Alexandre Eiffel si, desi cantareste 7.000 tone, exercita aceeasi presiune pe pamant ca o persoana asezata pe scaun.

Arcul de Triumf - se afla in capatul de vest al bulevardului Champs-Elysées si este un monument inchinat gloriei armatei franceze victorioase in urma revolutiei, precum si Primului Imperiu.

Bulevardul Champs-Élysées - cea mai cunoscuta artera din Paris, cartierul emana bogatie si opulenta.
Catedrala Notre-Dame - considerată cea mai intunecata catedrala dintre marile catedrale gotice, dar, pe buna dreptate, lumina care se filtreaza prin rozetele colorate confera sentimente mistice in penumbra severa.

Muzeul Luvru - detine una dintre cele mai valoroase colectii de arta din lume.

Gradinile Tuileries - un frumos parc ce se incadreaza perfect in tiparele arhitecturii peisagiste franceze si care se intinde in centrul orasului Paris, intre cladirea Louvre-ului si Place de la Concorde, pe malul Senei.

Bazilica Sacre-Coeur - se afla in varful binecunoscutului deal Montmartre si a fost construita din contributiile adunate de la catolicii parizieni, in memoria victimelor razboiului Franco-Prusac

Strasbourg - Orasul perfect

Strasbourg, o destinatie minunata in materie de turism cultural, a inspirat timp de secole figuri precum Gutenberg, Calvin, Goethe, Pasteur si Ricoeur. Considerat a fi unul dintre cele mai frumoase orase din Franta si facand parte din patrimoniul cultural al UNESCO, orasul in care s-a nascut "La Marseillaise" ii cucereste pe vizitatorii sai prin farmecul unic.

Numele orasului, de origine germana, sugereaza o raspantie (Stras-burg - orasul de la rascruce). Si a fost de-a lungul istoriei un oras mult ravnit si cucerit pe rand de romani, alemani, huni, apoi, mai tarziu, pasat intre francezi si germani. Cat despre stilurile arhitectonice si ele sunt felurite, de la gotic la renascentist si de la baroc la art nouveau.

Strasbourg, cunoscut ca "orasul reconcilierii", este locul in care uiti ca esti roman, englez, turc, ucrainean sau rus. Singura identitate pe care ti-o asumi odata ajuns aici este cea a strazilor primitoare, a muzicii orchestrelor care rasuna in fiecare seara la terase si a zambetelor localnicilor. In coltul alsacian al Frantei uiti de tine, ai vrea sa fii mereu in vacanta, iar jobul sa devina un pretext intre calatorii. Strasbourg e orasul care te invata sa devii liber.

Multi asociaza Strasbourgul cu institutiile europene, imaginandu-si poate un oras cu multe cladiri futuriste. Si au dreptate, dar doar in mica masura. Astfel de edificii exista, dar numai in asa-numitul "cartier european", ce gazduieste institutiile europene (Parlamentul European, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei si altele) care si ele sunt inconjurate de o intinsa zona verde. In fiecare luna, timp de o saptamana, Parlamentul European isi desfasoara sesiunile plenare la Strasbourg.

Strasbourg e inconjurat ca o centura de apele raului Ill, care in inima orasului formeaza o insula, "Grande ile", legata de celelalte cartiere prin nu mai putin de 21 de poduri decorate, vara, cu vase imense cu flori. Orasul, un fel de mic Amsterdam, se revarsa cu mult dincolo de zona insulei, iar numeroasele parcuri si canale ce-l strabat dau senzatia unui spatiu foarte aerisit.

Urmand cursul Ill-ului, Strasbourgul poate fi batut cu piciorul in cateva ore, asta daca nu includem si popasurile in cateva muzee, cum ar fi cele gazduite in Palatul Rohan (din Place du Chateau 2): Muzeul Artelor Frumoase, Muzeul de Arheologie sau Muzeul Alsacian (Quai Saint-Nicolas 23-25), ce cuprinde de la imbracaminte specific alsaciana pana la obiecte de cult din secolele 13-19, insemnele specifice acestui leagan al civilizatiei europene.

Prima atractie a Strasbourgului este La Petit France sau "cartierul de pe apa", asa cum il numesc francezii. La Petit France este practic centrul istoric al orasului, foarte bine conservat, si situat in zona Grand Ile, locatie care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO din 1988. Pentru a descoperi detaliile de arhitectura ale cladirilor din Le Petit France va recomandam o plimbare cu vaporasul pe Ill sau una cu minitram-ul pe stradutele pietruite.

Si daca tot va aflati in zona, merita sa vizitati si celebra catedrala gotica Notre Dame, finalizata in 1439, pe care, de altfel, nu o puteti rata, datorita turnului de 142 de metri inaltime (cel mai inalt turn al unei catedrale din Franta).
Una din atractiile sale turistice este ceasul astronomic, construit in anul 1547 de catre un grup de mesteri ceasornicari elvetieni. Figurine metalice reprezentandu-i pe cei 12 apostoli trecand, pe rand, prin fata lui Iisus - ofera un adevarat spectacol cand ceasul bate miezul zilei, ceea ce, tinand cont de diferenta dintre timpul solar si timpul conventional, se petrece la ora 12:30, ora Strasbourgului.


Periplul poate continua in Petite France, cartierul cel mai pitoresc al Strasbourgului, la mica distanta de catedrala. Traversezi un pod si te trezesti intr-o lume de basm, cu stradute stramte, pietruite si case tipic germane in alb si negru, cu frontoane.

O alta modalitate de a vizita Strasbourgul este pe apa, prin intermediul vaporasului, care porneste din dreptul Palatului Rohan si care te poarta timp de aproximativ 45 de minute de-a lungul raului Ill, inconjurand centrul si care ajunge pana in zona institutiilor europene. O metoda de a parcurge orasul mai rapid pentru localnici (dar nu numai) este bicicleta, existand si culoare speciale pentru biciclisti.

De anul trecut s-a introdus TGV-ul si pe directia Paris - Strasbourg, reducand durata calatoriei la 2 ore si 20 de minute. Noua gara pentru TGV a fost construita intr-un timp record si imbraca cladirea vechii gari intr-un fel de acvariu de sticla elipsoidal, dovedind astfel o data in plus grija edililor pentru pastrarea constructiilor-monument si adaptarea lor la nevoile cotidiene, intr-o maniera "soft".

Vilnius – Centrul cultural al Lituaniei

Situata pe vaile raurilor Neris si Villa, inconjurata de sapte coline, se afla capitala Lituaniei, Vilnius. Acest oras deosebit este considerat centrul cultural al Lituaniei in special datorita universitatii, vechi de peste 400 de ani. Vilnius este o combinatie de cladiri in stil baroc care se impletesc perfect cu arhitectutra constructiilor clasice si renascentiste.


Centrul istoric din Vilnius a fost inscris in anul 1994 in lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Desi este cel mai putin vizitat din capitalele baltice (Vilnius, Riga si Talin), Vilnius ramane o experienta europeana unica.

Universitatea Vilnius
Universitatea a fost infiintata in 1579 si este una dintre cele mai vechi din Europa Centrala, precedata doar de Universitatiile din Praga, Cracovia, Pecs, Buda si Konigsberg. In 1623, Sabevius a fost laureat de catre Papa Urban al VIII lea, drept cel mai proeminent poet al epocii, onoare de care s-au bucurat Dante si Petrarca inaintea lui. Cu ocazia unui tur al universitatii poti vizita cele 30 de gradini si curti minunate, Biserica St. Johns, Facultatea de Filologie si centrul studiilor lituaniene – cu bolte decorate de fresce impresionante. Vei vedea de asemenea si biblioteca ai carei pereti cunoscuti sub denumirea Smuglevicius Hall sunt impodobiti cu fresce exclusiviste.


Trakai
Odata ajuns in Vilnius nu uita sa treci pe la Trakai, capitala istorica a Lituaniei, situata la 30 de kilometri vest de centrul Vilnius. Pe vremea marelui Duce Gerdimina, capitala era situata in vechiul Trakai. Totusi abia pe vremea marelui Duce Vytautas cetatea a devenit renumita. El a fost cel care a construit cel mai cunoscut monument al Lituaniei vechi, un castel in mijlocul unei insule. Castelul de pe insula Trakai este un exemplu viu al unei fortarete construite in scop de aparare impotriva atacurilor germane. In ciuda numeroaselor atacuri ale Ordinului Teutonilor, fortificatia nu a fost niciodata ocupata. A fost insa gazda pentru ortodoxismul rusesc care, cu timpul, a ajuns sa aiba mai mult de o biserica aici, mai apoi pentru evrei, fiind martorul intregii istorii a marilor duci din Lituania, a sinagogii, a Bisericii Catolice si Ortodoxe, un fenomen foarte rar intalnit in Europa. In afara de importanta sa religioasa, Trakai este unul din locurile perfecte daca iti doresti sa inoti, sa pescuiesti, sa te plimbi cu barca sau o multime de alte activitati recreative.


Turnul Gediminas
Turnul Gediminas este un simbol al capitalei Vilnius. Istoria constructiei orasului este strans legata de turn, simbol al trecutului glorios al orasului. Doar unul dintre cele 4 turnuri ale Castelului a supravietuit atacurilor si astazi gazduieste un muzeu. Castelul a fost atacat de opt ori de catre teutoni si totusi a ramas in picioare pana in zilele noastre. Orasul Vilnius a fost ridicat de jur imprejurul fostului castel pozitionat strategic pe malul raurilor Neris si Villa. Panorama care poate fi admirata de pe platforma Turnului Gediminas iti taie rasuflarea. De aici poti vedea acoperisurile rosii ale cladirilor vechi din oras, Catedrala, Palatul Regal, Biserica St Anne si malul raului.


Sursa: