Ziua Soarelui - Solstitiul de vara

Prima parte

Desi soarele intretine constant viata, fericirea si sanatatea, oamenii il sarbatoresc o singura zi din an, in cea mai lunga zi care reprezinta si inceputul verii astronomice. 

Solstitiu = Soarele care sta 

Este foarte important sa descoperim ce sta in spatele cuvintelor pentru a le intelege iar in acest demers ne ajuta etimologia. 

Playtech

Substantivul romanesc solstitiu are etimologie dubla: latinescul solstitium, „solstitiu” si frantuzescul solstice. Substantivul latin solstitium este format din cuvantul latin sol, solis, solem: „Soare” si stitium, derivat al verbului sisto, sistere: „a opri”, „a face sa stea”, „a ramane constant”, „a se mentine”. Substantivul francez solstice este un imprumut din limba latina: solstitium, „solstitiu”. Spre deosebire de celelalte zile din an, cand unghiul facut de Soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimba semnificativ, de la o zi la alta, la solstitii acest unghi devine cateva zile stationar, din cauza inversarii sensului sau de variatie. De aici intelesul de soarele care sta. 

BBC

Ziua polara = ziua de 24 ore 

Ziua polara (denumita si soarele de la miezul noptii, precum si noptile albe) este o perioada a anului in care Soarele nu apune, acest fenomen producandu-se in jurul solstitiului de vara (iunie, in emisfera nordica si decembrie, in emisfera sudica) la latitudinile inalte situate dincolo de cercurile polare. Numarul de zile cu 24 de ore de lumina in timpul caruia are loc acest fenomen creste odata cu latitudinea. Astfel, in ziua solstitiului, la poli, Soarele ramane, in mod constant vizibil la o inaltime de ceva mai mult de 23° pe bolta cereasca. Despre Noptile Albe din Sankt Petersburg intr-un articol viitor. 

Time and Date - Midnight Sun - Polar Day

Simbolul soarelui = cercul 

Simbolul astronomic al soarelui este un cerc cu un punct in centru. 

Sorele este prezentat si prin simboluri specifice cum ar fi discul, discul inaripat, roata, carul, ochiul, crucea in cerc, svastica etc. si cel mai des este asociat laturii masculine. Soarele mai este reprezentat printr-un leu, un spic de grau, iar aurul este corespondentul acestuia intre metale si rosul printre culori. 

Wikipedia

Cercul este un simbol universal ce reflecta intregul, completitudinea, totalitatea, unitatea, focalizarea, ciclicitatea, eternitatea, infinitatea, sinele, apartenenta, initierea, finalizarea, perfectiunea si pe Dumnezeu. 

Potrivit lui Hermes Trismegestus, "Dumnezeu este un cerc al carui centru se gaseste pretutindeni si a carui circumferinta nu se afla nicaieri." 

Cercul simbolizeaza mobilitatea, ciclul timpului, soarele, miscarea perpetua, natura infinita a energiei, calatoria planetelor in jurul soarelui, zodiacul, ritmurile esentiale ale universului, includerea oamenilor in maretul plan universal, schimbarea continua a anotimpurilor protectia si un spatiu sacru. Cercul mai simbolizeaza potentialul sau embrionul si putem vedea legatura cu soarele, deoarece soarele ofera viata sistemului nostru solar. 

Etsy

Zeitati ale Soarelui 

Soarele a fost zeificat si venerat de fiecare cultura si civilizatie a lumii. 

SpiritualRay

Dintre cele mai cunoscute: 

Mitologia egipteana – Ra – regele Soarelui 

Mitologia greaca – Apollo – zeul luminii si Helios – personificarea soarelui

Mitologia celtica – Aine –zeita verii 

Mitologia aborigen australiana – Wala – zeita Soarelui 

Mitologia baltica – Saule – zeita Soarelui 

Mitologia budista – Surya – zeita Soarelui 

Mitologia persana – Mithra – zeul luminii

Destinatii sacre pentru 2013

Templele si bisericile mai speciale au atras dintotdeauna foarte multi turisti, in principal datorita valorii spirituale si culturale. Mai jos gasiti o lista cu cele mai vizitate locuri sfinte din intreaga lume:

10. Stancile Callanish, Marea Britanie

Stancile Callanish, situate pe Insula lui Lewis, dateaza din 2.900-2.600 i.Hr. (cam cand au fost asezate si pietrele de la Stonehenge). Legenda spune ca stancile sunt ramasite ale gigantilor care au refuzat sa se converteasca la crestinism, Sfantul Kieran impietrindu-i pentru a-i pedepsi. Vizitatorii se pot plimba printre stancile Callanish, le pot atinge si se pot bucura de peisaj fara sa fie deranjati de zgomotul masinilor (asa cum se intampla la Stonehenge, care are in preajma doua drumuri destul de circulate).

9. Complexul Karnak, Egipt

Templele din Karnak, incepute de faraonul Ramses al II-lea in secolul 14 i.Hr., sunt unele dintre cele mai faimoase din lume. Asezate aproape de Nil, ele formeaza unul dintre cele mai mari situri religioase din lume (includ sanctuare si temple sapate in piatra). In special marele templu al lui Amun-Ra merita vizitat, doar ca este nevoie de o zi intreaga pentru a-l studia in intregime. Complexul Karnak a fascinat si unii producatori de la Hollywood, zone din acesta putand fi vazute in filmul “Transformers: Razbunarea celor invinsi”.

8. Ziguratul din Ur, Irak

Acest zigurat a fost construit in epoca bronzului si reconstruit de mai multe ori de atunci. Este o masiva piramida, ridicata in onoarea zeului Nanna. Structura care poate fi vazuta in prezent a fost reparata semnificativ de Saddam Hussein si a suferit deteriorari minore in timpul Razboiului din Golf.

7. Piramidele de la Teotihuacan, Mexic

Nici pana astazi nu sunt cunoscute originile orasului Teotihuacan – candva unul dintre cele mai importante orase din lume. Insa, desi nu se stie cine l-a construit, se cunoaste faptul ca a atins apogeul in jurul anului 450 d.Hr., iar astazi este unul dintre cele mai faimoase situri din lume. Doua mari piramide – cea a Soarelui si cea a Lunii – domina vechiul oras. Acestea erau folosite pentru sacrificarea oamenilor si a animalelor, cel mai probabil in cinstea noilor constructii care erau facute in oras.

6. Borobudur, Indonezia

Borobodur este o structura budista din secolul al VIII-lea, “inghitita” de jungla si redescoperita in secolul al XIX-lea. 500 de statui ale lui Buddha sunt asezate in nise ale acesteia, iar la ele se rugau credinciosii cu secole in urma. Constructia are sase niveluri care trebuie parcurse, desi sunt destul de solicitante. Eruptiile vulcanice reprezinta insa o amenintare pentru acest sit. Cea mai recenta, din 2010, a acoperit situl cu un strat de cenusa, iar specialistii se tem ca o urmatoare eruptie va deteriora gravura delicata care acopera monumentul.

5. Delphi, Grecia

Complexul de temple este situat pe versantul muntelui Parnassus. In Grecia antica, nicio decizie importanta pentru comunitate nu era luata fara sa fie cerut sfatul Oracolului din Delphi. O preoteasa cunoscuta ca Pythia statea deasupra unei crapaturi dintr-o piatra, sub templu, si inhala vapori “divini” (gaze vulcanice de fapt). Transa pe care i-o provocau aceste gaze o facea sa spuna fraze fara sens, care erau considerate drept discursul lui Apollo si care ulterior erau interpretate de preoti.

4. Pesterile Ajanta, India

Ca si Borobudur, aceste pesteri care au fost construite etapizat intre 200 i.Hr si 600 d.Hr. au zacut uitate timp de secole, dar au fost descoperite de un ofiter britanic in 1819, in timp ce se afla la vanatoare. Inca se poate vedea numele lui, John Smith, si data, inscriptionate pe un perete. Au fost descoperite 29 de pesteri, dar nu toate sunt bogat decorate. Cele care sunt insa ofera privitorului o minunatie de sculpturi si picturi, considerate capodopere ale Indiei antice. Cele mai multe fresce contin povestiri despre viata lui Buddha.

3. Saflieni Hal Hypogeum, Malta

Ca si structurile templului preistoric din Malta, acest monument are coridoare si camere in forma de arc de cerc. Dar aceasta structura este unica prin faptul ca ea este subterana si a fost construita prin excavarea a 2.000 de tone de piatra. Vocile din interiorul zidurilor sale creeaza ecouri stranii, reverbereaza, iar sunetele sau cuvintele rostite in anumite locuri pot fi auzite in mod clar la toate cele trei niveluri ale monumentului. Oamenii de stiinta sustin ca anumite frecvente ale vibratiei sonore create, atunci cand un sunet este emis in interiorul zidurilor, pot modifica functiile creierului omului.

“Activitatea creierului a unui numar de voluntari sanatosi a fost monitorizata cu ajutorul electroencefalogramelor, prin expunerea la frecvente diferite ale vibratiilor sonore. Rezultatele au aratat ca activitatile creierului se modifica, iar oamenilor care au petrecut mai multa vreme intr-un astfel de mediu, expusi la vibratii, le-a fost afectata gandirea”, a spus expertul Linda Eneix, de la Fundatia Old Temples.

2. Panteonul, Roma

Panteonul reprezinta una dintre cele mai bine conservate cladiri romane. Templul original a putut fi vazut aici timp de multi ani, dar cel din prezent este proiectat de imparatul Adrian si ridicat in anul 126 d.Hr. Cladirea a devenit biserica crestina in secolul al VII-lea, dar pastreaza si rolul estetic din exterior, prin coloanele impresionante; in cea mai mare parte, templele romane erau construite pentru a incanta privirea din afara, dar Panteonul face o exceptie, avand si in interior elemente arhitecturale deosebite.

1. Gobekli Tepe, Turcia

Se poate spune ca Gobekli Tepe din Turcia reprezinta cea mai veche structura religioasa cunoscuta pana in prezent. Plasata pe varful unui deal, ea este formata din 20 de ansambluri circulare, care mai apoi au fost toate ingropate. Fiecare dintre aceste structuri circulare are un diametru cuprins intre 10 si 30 de metri, fiind decorate cu coloane masive din calcar in forma de T. Neputinta arheologilor si stiintei moderne de a explica modul in care a fost construit acest complex urias din piatra i-a facut pe „savanti” sa afirme, intocmai ca in cazul construirii piramidelor ori altor temple marete, ca acestea au fost realizate de oamenii din neolitic, care au utilizat busteni, ciocane din piatra, franghii si scripeti pentru a realiza ansamblul arhitectural. Constructiile de la Gobekli Tepe au fost datate ca fiind vechi de 12 000 de ani.

Sursa:

Abydos, Egipt - Poarta catre lumea de dincolo

In tot mai multe carti de spiritualitate ce au drept subiect lumea de dincolo apar referinte directe asupra acestui oras antic si asupra unui simbol cunoscut sub numele de Floarea Vietii. Am cautat mai multe informatii si iata ce am descoperit.
Abydos este unul dintre cele mai vechi orase ale Egiptului antic, situat in amonte de Teba, important centru religios al cultului lui Osiris in timpul Regatului Mijlociu (2040-1730 i.Hr.).
Putine locuri au fost atat de venerate de catre vechii egipteni precum stravechiul oras Abydos. Centru al credintelor egiptene si loc de pelerinaj vreme de mii de ani, Abydos era considerat de catre locuitorii Egiptului antic locul in care se afla cea mai de pret relicva a religiei lor, capul lui Osiris.

Tot aici, in grotele din dealurile care strajuiesc orasul se afla, conform religiei egiptene, si poarta catre lumea de dincolo, strajuita initial de zeul mortii Wepwawet, cel care deschide calea, devenit ulterior Anhur, pentru ca, in final, sa se numeasca Anubis, corespondentul egiptean al zeului grec Hades.


Nu exista o mentiune exacta a momentului in care orasul a fost intemeiat. Originile sale se pierd in timp, izvoarele arheologice aratand ca el exista inca de acum mai bine de 5000 de ani, perioada in care se facea trecerea dinspre neolitic spre aparitia primilor dinasti egipteni. Teoria general acceptata este aceea ca Abydos a fost intemeiat de faraonii predinastici, asa numitii faraoni din dinastia 0. Cu toate acestea, templele si mormintele deja existente in perioada respectiva arata ca orasul ar putea avea o vechime mult mai mare.

Considerandu-l poarta catre lumea de dincolo dar si catre viata vesnica, multi dintre faraoni doresc sa isi lase amprenta asupra lui. Astfel, constructii noi vor fi ridicate sistematic pana in timpul celei de a XXX-a dinastii si se vor opri odata cu disparitia ultimului faraon egiptean, Nectanebo, in anul 336 i.H.

Marele templu de la Abydos
In prezent, principala atractie pentru turisti o reprezinta Marele templu. Construit de catre faraonul Seti I in secolul al XIV-lea i.H., monumentul este considerat drept una dintre cele mai impunatoare constructii din toata istoria Egiptului.

Templul era dedicat lui Osiris, zeul cu cel mai mare rang din religia egipteana. Cu toate acestea, alte cinci zeitati erau venerate in tot atatea sanctuare din interiorul cladirii. Doua dintre ele, cel inchinat zeitei Isis si cel al zeului Horus, sotia respectiv fiul lui Osiris, sunt legate direct de sanctuarul principal. Celelalte trei sanctuare sunt plasate in partea secreta a templului si erau dedicate zeilor Amon, Re-Harakhte si Ptah.

Ineditul apare in cel de al saptelea loc de veneratie, loc dedicat insusi faraonului Seti I, fapt care i-a determinat pe unii egiptologi sa declare ca adevaratul scop al ridicarii templului era tocmai intarirea caracterului divin al monarhului egiptean, si trecerea acestuia in randul zeitatilor principale. De altfel, mormantul faraonului a fost plasat chiar sub templu.

Monumentul este impresionant atat prin grandoarea constructiei cat si prin modul de decorare oarecum atipic fata de alte temple egiptene. Basorelifurile si gravurile sunt de o acuratete senzationala, unele dintre ele pastrandu-si pana astazi culorile originale.

Cu toate acestea, Seti I nu a trait ca sa isi vada opera terminata, misiunea revenindu-i fiului acestuia, faraonul Ramses al 2-lea, cunoscut si ca Ramses cel Mare. Diferenta dintre cele doua perioade ale constructiei este evidenta si astazi. In timp ce decoratiunile realizate in timpul lui Seti sunt elegante si minutios conturate, cele realizate in timpul fiului sau par rigide si facute, mai degraba, la repezeala. Motivul pentru care aceste diferente sunt atat de evidente este cat se poate de practic si consta in faptul ca Ramses a inceput constructia propriului sau templu, cei mai buni sculptori si decoratori ai imperiului fiind insarcinati sa se ocupe de acesta. De altfel, Marele templu de la Abydos nu a fost niciodata terminat, chiar si astazi fiind vizibile locurile in care constructorii au abandonat lucrul.

Dar ceea ce atrage cel mai mult la templul lui Seti este sala pe care egiptologii o numesc Galeria Regilor. Pe unul dintre peretii salii se afla o inscriptie atat de rara incat arheologii au denumit-o „ a doua piatra Rosetta”, aluzie la piatra descoperita in timpul invaziei lui Napoleon, cea care a dus la descifrarea hieroglifelor de catre filologul francez Jean-François Champollion in anul 1822.
Inscriptia este formata din 76 de cartuse in care sunt mentionate aproape toate numele faraonilor egipteni incepand cu primul, Narmer, sau Menes si terminand cu Seti. Desi lista s-a vrut o evidenta detaliata a descendentei faraonilor, nume ca Hyksos, Hatshepsut sau Akhenaton, monarhi renegati, au fost omise.

Misterul din spatele hieroglifelor
Si totusi, celebritatea templului a atins apogeul de abia in ultimii zece ani, atunci cand un eveniment avea sa uimeasca lumea oamenilor de stiinta si sa inflacareze imaginatia multora dintre ei.
Datorita infiltratiilor, templul se pare ca a fost inundat de mai multe ori de apele Nilului, o parte a inscriptiilor hieroglifice de pe frontispiciul unei coloane s-a desprins, scotand la iveala o gravura mai veche. Martorii au fost socati de ceea ce au vazut, multora dintre ei nevenindu-le sa creada ca asa ceva este posibil. Gravura din spatele hieroglifelor reprezenta in detaliu ….un elicopter, un submarin si doua masini de zbor.
Imediat s-a facut trimitere si la alte inscriptii misterioase care, dupa cum afirma adeptii existentei OZN-urilor, ar reprezenta tehnologii mult mai apropiate de epoca moderna sau de cea futurista decat de cea a Egiptului antic.

Desi le-au confirmat originalitatea, istoricii cred totusi ca desenele nu reprezinta altceva decat rezultatul unor rescrieri ale hieroglifelor initiale, aceasta fiind o practica des intalnita in Egiptul antic. Ei au identificat trei straturi de hieroglife suprapuse care dateaza atat din perioada lui Seti I cat si din cea a lui Ramses al 2-lea.
Explicatia pe care o dau acestia este ca prima inscriptie a fost acoperita cu tencuiala, celelalte doua care i-au urmat fiind sapate in piatra deasupra acesteia. In momentul in care tencuiala s-a prabusit, suprapunerea celor trei gravuri a creat iluzia unor masini moderne.

Chiar daca explicatiile egiptologilor par a fi sustinute de dovezi palpabile, misterul tesut in jurul enigmaticelor inscriptii a fost accentuat de rapiditatea cu care autoritatile egiptene au izolat zona, interzicand accesul turistilor; fapt care a alimentat si mai mult imaginatia celor care sustin influenta unei civilizatii mult mai avansate.

Dar peste toate aceste controverse care, cu siguranta, vor dura multi ani, Marele templu de la Abydos ramane una dintre constructiile emblematice ale umanitatii. Viziune a unui monarh avid de glorie sau simbol al unei ere incarcate de legenda, acesta nu isi gaseste corespondent decat, poate, in marile piramide egiptene.
Sursa:
Foto:

7 minuni spectaculoase ale lumii

Lumea este, plina de monumente, situri arheologice sau de creatii ale naturii, mai putin cunoscute, dar care au uimit prin maretia si frumusetea lor. Iata mai jos o lista cu locuri si monumente la fel de impunatoare ca cele enumerate mai sus, dar pe care putini le cunosc!

1. Atolul Aldabra

Aldabra, al doilea cel mai mare atol de corali din lume, este nelocuit si izolat de oameni. Pe aceasta insula se gaseste cea mai numeroasa populatie de testoase gigant.

In anii 1700, francezii obisnuiau sa vaneze testoasele de pe insule, in conditiile in care acestea erau considerate o delicatesa la acea vreme.

Atolul a intrat in patrimoniul UNESCO in 1982, avand in vedere ca aici se gasesc multe specii de animale rare si neobisnuite.


2. Statuia lui Buddha din Sichuan

Aceasta statuie, reprezentandu-l pe Buddha, a fost sculptata in roca in sudul provinciei Sichuan din China. Calugarii chinezi au inceput constructia in 713 si au lucrat la ea 90 de ani pana au terminat-o.

Pana in zilele noastre, statuia a ramas cea mai mare sculptura infatisandu-l pe Buddha, cu o inaltime de 71 de metri si o latime de 28 de metri.

Statuia a fost ridicata la intalnirea a trei rauri, acolo unde curentii de aer erau foarte puternici si scufundau navele, in speranta ca navigatorii vor fi aparati de puterea divina.

Acum statuia este amenintata de poluare, iar autoritatile chineze au inchis cateva fabrici din zona, in efortul de a proteja monumentul.

3. Orasul Hatra

Constructiile au fost ridicate in nord-vestul Bagdadului, in Irak, in secolul al treilea dupa Hristos, de catre arabi. Zona a devenit capitala primului imperiu arab si un important punct de aparare in fata invaziilor romane.

Ruinele vechiului oras Hatra sunt printre cele mai bine conservate din lume, cu structuri intregi care sunt inca in picioare, inclusiv zidurile exterioare de aparare si mai multe temple dedicate mai multor zei din diferite culturi.

4. ”Leaganul omenirii”

Situl este format din 36 de pesteri intr-un munte de calcar, descoperite in Africa de Sud, langa Johannesburg. Cercetatorii au gasit in aceste pesteri fosile umane vechi de peste 3,5 milioane de ani.

Locatia prezinta si semne de locuire, aici fiind gasite si primele unelte din piatra folosite de om. Tot aici s-a descoperit si cel mai bine conservat craniu de Australopithecus Africanus, cu o vechime estimata intre 2,5 si 3,5 milioane de ani.

5. Valea Balenelor

Valea Balenelor se afla in Egipt, in zona descoperindu-se fosile de balene care arata evolutia acestora de la mamifere de uscat la mamifere oceanice.

Fosilele au fost atat de bine conservate, incat s-a putut reconstitui chiar si continutul aflat in stomacul animalelor.

6.Situl Ellora

Ellora este un site arheologic, construit in piatra, reprezentand temple buddhiste si hindu, din anul 400 dupa Hristos. Structurile au fost ridicate pentru a reprezenta armonia religioasa din regiune, sculptate direct in munte, si includ manastiri si locuri de rugaciune.

In timpul lucrarilor, 200.000 de tone roca au fost scoase din munte de mai multe generatii de muncitori.

7. Fortareata Cavalerilor
Construit in 1031 in varful unui deal din vestul Siriei de catre emirul Alepului, castelul a fost folosit ca punct strategic de aparare in timpul cruciadelor. In spatele zidurilor puteau fi adapostiti 2.000 de soldati si 60 de cavaleri.

Constructia este una dintre putinele din lume in care pot fi admirate fresce din timpul cruciadelor.

Sursa: listverse.com

Misterul Sfinxului de la Giza

Enigmatic si transcendent, Marele Sfinx de la Giza ramane unul din monumentele cele mai surprinzatoare ale Egiptului. Vechile stiinte de mistere asociate gnosticismului egiptean, astrologia, tarotul ori alchimia dau o importanta deosebita Sfinxului asociindu-l cu pastratorul marilor mistere, detinatorul cheilor cunosterii marilor taine ale Universului.

Semnificatia originara a Sfinxului este incerta, dar egiptenii de mai tarziu l-au considerat o intruchipare a zeului soarelui, Horemakhet, ,,Horus de la orizont”, care era la randul lui asociat cu regalitatea primitiva.

Egiptologii spun ca Sfinxul a fost construit in jurul anului 2.500 i.Hr., in timpul domniei faraonului Khefren.
R. A. Schwaller de Lubicz spunea: "Noi trebuie sa recunoastem ca o mare civilizatie trebuie sa fi precedat vastele miscari de ape care au trecut peste Egipt, acest fapt este implicat de existenta sfinxului sculptat in roca din stancile de la vest de Giza".
Desertul Sahara are o vechime de cel putin 7.000 pana 9.000 de ani, ceea ce inseamna ca Sfinxul trebuie sa dateze de cel putin 8.000 - 10.000 ani.

Potrivit lui Thoth, Sfinxul contine dovezi de 5,5 milioane de ani de civilizatie pe aceasta planeta. In urma cu 5,5 milioane de ani s-a intamplat ceva si s-a rupt inregistrarea memoriei akashice a planetei Pamant.

Analizand simbolistica Sfinxului constatam ca el este totodata Taurul, Leul, Vulturul si Omul (dupa cum este reprezentat in pictogramele egiptene).
Cele 4 simboluri asezate in jurul Tronului Dumnezeiesc reprezentate in Apocalipsa lui Ioan.
Aceleasi simboluri reprezinta semnele fixe ale zodiacului dispus pe cele 4 directii ale spatiului (ca si colturile piramidelor).
Taurul -(primavara), Leul -(vara), Vulturul - Scorpionul (toamna) si Varsatorul - Omul (iarna).
Aceste semne fixe exprima stabilitatea, fixitatea dar ele concentreaza - in astrologie - potentialul elementelor precedente.

De asemenea aceste simboluri sunt reprezentate pe arcanul numarul 21 al tarotului. Acestea sunt si cele 4 simboluri ale celor 4 evanghelisti.
In alchimie acestea reprezinta un proces intreg, complect - Tetramorful - fara de care nu se poate realiza marea opera.

In toate traditiile mistice, acestea semnifica cele 4 elemente primordiale care au format Universul. (pamantul, apa, focul si aerul - impreuna formandu-l pe cel de-al cinci-lea, eterul, substanta in care ele se dizolva).
Legendele egiptene spun ca sub piramida sunt labirinte subterane unde poti rataci luni in sir si in centrul carora se afla surse ascunse de cunoastere.
Testele radar au detectat anomalii in structura solului de sub Sfinx indicand prezenta unor cavitati in sol. Toate anomaliile pareau legate printr-o cavitate mai ingusta dar inca nu s-au facut sapaturi sub Sfinx si nici sub piramida.

Ca si in toate religiile ale lumii, simbolistica Sfinxului este strans legata de lumina, precum intreaga religie egipteana. Sfinxul este asezat cu fata exact spre rasarit asteptand rasaritul, simbolizand viata ca renastere precum mormintele Regale au fost dispuse pe malul occidental al Nilului in analogie cu opusul soarelui simbolizand viata care a trecut.

Biblioteca din Alexandria, Egipt

De curand, conversand cu un prieten drag, s-a iscat o controversa pe tema distrugerii Bibliotecii antice din Alexandria. Eu sustineam ca ar fi fost incendiata de romani, de crestini, el – ca ar fi fost distrusa de arabi. Nu aveam nici o sursa de documentare la dispozitie, motiv pt care s-a intiparit in mintea mea dorinta de a descifra aceasta enigma.
Am descoperit un articol foarte interesant pe un site drag mie - lovendal.net pe care il reproduc mai jos.

Candva cea mai mare biblioteca din lume – continand lucrari ale celor mai mari ganditori si scriitori ai Antichitatii, printre care Homer, Platon, Socrate si multi altii -, Biblioteca din Alexandria a fost aparent distrusa de un incendiu urias, in urma cu 2 000 de ani, iar lucrarile pe care le adapostea s-au pierdut. Dupa distrugere, aceasta minune a lumii antice a bantuit imaginatia poetilor, istoricilor, calatorilor si invatatilor, care au deplans tragica pierdere pentru cunoastere si literatura. Astazi, ideea unei biblioteci universale situate intr-un oras celebrat drept centrul invataturii lumii antice a ajuns la nivel de mit.

Fondarea Bibliotecii din Alexandria

Istoria fondarii Bibliotecii din Alexandria este invaluita in mister. Se crede ca, in jurul anului 295 i.Hr., invatatul si oratorul Demetrius din Phaler, un guvernator exilat din Atena, l-a convins pe Ptolemeu I Soter sa infiinteze aici o biblioteca. Demetrios si-a imaginat o biblioteca in care sa fie gazduite copii ale tuturor cartilor lumii, o institutie care sa rivalizeze cu insasi Atena. In consecinta, sub patronajul lui Ptolemeu I, Demetrios a organizat constructia Templului Muzelor sau Musaeum, din care deriva cuvantul muzeu. Aceasta structura era un complex de veneratie, avand ca model Scoala lui Aristotel din Atena, un centru pentru prelegeri filozofice si dezbateri intelectuale.

Templul Muzelor avea sa fie prima parte a complexului bibliotecii din Alexandria si era situat pe terenul palatului regal, intr-o zona cunoscuta drept Brucheion sau cartierul regal, in districtul grecesc nord-estic al orasului. Muzeul era un centru de cult, cu altare pentru fiecare dintre cele noua muze, dar functiona si ca loc de studiu, avand spatii de lectura, laboratoare, observatoare, gradini botanice, o gradina zoologica, incaperi de locuit si sali de masa, pe langa biblioteca propriu-zisa. Un preot ales de Ptolemeu I era administratorul muzeului; exista si un bibliotecar care se ocupa de colectia de manuscrise.

La un moment dat, in timpul domniei sale (din 282 pana in 246 i.Hr.), Ptolemeu al II-lea Philadelphus, fiul lui Ptolemeu I Soter, a infiintat Biblioteca Regala, care avea sa se adauge Templului Muzelor, ridicat de tatal sau. Nu este limpede daca Biblioteca Regala, care avea sa devina principala biblioteca de manuscrise, a fost o cladire separata, situata langa muzeu, sau daca era o extensie a cladirii initiale. Totusi, in general se considera ca Biblioteca Regala era o parte a Templului Muzelor.

Se pare ca in timpul domniei lui Ptolemeu al II-lea a inceput sa prinda contur ideea bibliotecii universale. De asemenea, se pare ca peste 100 de invatati au fost gazduiti in muzeu, sarcina lor fiind aceea de a face cercetari stiintifice, a tine prelegeri, a publica, a traduce, a copia si a colectiona nu doar manuscrisele originale ale autorilor greci (printre care se afla, aparent, colectia privata a lui Aristotel), dar si traduceri ale lucrarilor din Egipt, Siria, Persia, precum si texte budiste si scripturi ebraice.


Jumatate de milion de papirusuri

Se spune ca setea de cunoastere a lui Ptolemeu al III-lea era atat de mare, incat a decretat ca toate vasele care ancorau in port sa predea autoritatilor manuscrisele pe care le aveau. Scribii autorizati faceau copii si le inmanau proprietarilor, manuscrisele originale fiind pastrate in biblioteca. S-a vehiculat ideea ca, la un moment dat, numarul de documente ajunsese la o jumatate de milion, desi nu este clar daca cifra se refera la carti sau la papirusuri. Totusi, dat fiind faptul ca era nevoie de multe papirusuri pentru a alcatui o carte, este mai probabil ca se facea referire la numarul de papirusuri. Totusi, unii invatati considera ca pana si 500 000 de papirusuri reprezinta un numar prea mare, deoarece constructia unei cladiri care sa aiba atata spatiu de depozitare ar necesita o munca uriasa – chiar daca nu ar fi ceva imposibil.

Cu toate acestea, in timpul domniei lui Ptolemeu al II-lea, colectia Bibliotecii Regale a devenit atat de vasta, incat a fost creata o biblioteca adiacenta. Aceasta era situata in incinta templului lui Serapis, in districtul egiptean Rhakotis, in partea sud-estica a orasului. In perioada in care scriitorul grec Callimachus (cea 305 i.Hr. – cea 240 i.Hr.) a fost director al bibliotecii, cladirea adiacenta continea 42 800 de papirusuri, toate fiind copii ale lucrarilor din biblioteca principala.

Cine a incendiat biblioteca?

Presupusa distrugere a Bibliotecii din Alexandria in urma unui incendiu, odata cu care s-au pierdut si majoritatea lucrarilor complete ale literaturii antice, a reprezentat un subiect de vii dispute de-a lungul secolelor. Ce s-a intamplat de fapt cu acest uimitor depozit al cunoasterii antice si cine este raspunzator de incendiere ? Primul lucru care trebuie mentionat este urmatorul: e posibil ca „cea mai mare catastrofa a lumii antice” sa nu fi avut niciodata loc sau sa nu fi avut o asemenea amploare. Cu toate acestea, biblioteca a disparut practic fara urma, asa ca trebuie sa fi avut loc un dezastru.

Iulius Cezar, suspectul nr.1

Cel mai popular suspect in acest caz este Iulius Cezar. Se spune ca, in timpul ocupatiei de catre Cezar a orasului Alexandria, in anul 48 i.Hr., acesta a intrat in palatul regal, care era inconjurat de flota egipteana din port. Pentru propria siguranta, si-a pus oamenii sa dea foc vaselor egiptene, numai ca incendiul a scapat de sub control si s-a raspandit in zona urbana de langa port, care continea depozite, magazii si arsenale. Dupa moartea lui Cezar, toti au crezut ca el a distrus biblioteca.

Filozoful si dramaturgul roman Seneca, citand lucrarea lui Titus Livius, Ab Urbe condita, scrisa intre anii 63 i.Hr. si 14 d.Hr., spune ca 40 000 de papirusuri au fost distruse in incendiul provocat de Cezar. Istoricul grec Plutarh mentioneaza ca focul a distrus „mareata Biblioteca”. Istoricul roman Dio Cassius (cea 165 d.Hr. – 235 d.Hr.) povesteste despre un depozit cu manuscrise care a fost distrus in timpul conflagratiei.

In cartea sa, Biblioteca disparuta, Luciano Canfora considera ca marturiile scriitorilor antici dovedesc ca nu marea biblioteca a fost distrusa, ci manuscrisele depozitate in magaziile de langa port, asteptand sa fie transportate. Marele invatat si filozof stoic Strabo lucra in Alexandria in anul 20 i.Hr. si din scrierile sale reiese clar ca biblioteca nu mai era centrul invataturii, renumit in lumea intreaga, asa cum fusese cu secole inainte. De fapt, Strabo nici nu prea mentioneaza biblioteca, desi face referire la muzeu, pe care il descrie ca fiind „parte a palatului regal”. Mai spune ca acesta „cuprinde drumul acoperit, porticul si o sala mare in care membrii invatati ai muzeului luau masa in comun”. Daca marea biblioteca era atasata de muzeu, atunci cu siguranta ca Strabo nu considera necesar sa o mentioneze separat; mai important e faptul ca, daca el se afla aici in anul 20 i.Hr., atunci biblioteca nu avea cum sa fi fost incendiata de Cezar cu 28 de ani inainte.

A distrus imparatul Theodosius I biblioteca?

Existenta bibliotecii in anul 20 i.Hr., chiar daca intr-o forma mai putin grandioasa, inseamna ca trebuie sa cautam in persoana altcuiva pe distrugatorul minunii antice din Alexandria. In anul 391 d.Hr., imparatul Theodosius I, in incercarea sa de a eradica paganismul, a sanctionat oficial distrugerea Serapeumuhii sau a Templului lui Serapis din Alexandria. Distrugerea templului a fost dusa la indeplinire sub comanda lui Teophilos, episcopul Alexandriei, iar apoi o biserica crestina a fost ridicata in acel loc. S-a emis ipoteza ca biblioteca adiacenta a muzeului, situata in apropierea Templului, si biblioteca regala propriu-zisa au fost, de asemenea, rase de pe fata pamantului in aceste circumstante.

Totusi, daca este plauzibil ca manuscrisele din biblioteca Serapeum sa fi fost distruse in timpul acestei epurari, nu exista nicio dovada ca Biblioteca Regala inca mai exista la sfarsitul secolului al IV-lea. Nicio sursa antica nu mentioneaza distrugerea vreunei biblioteci in aceasta perioada, desi istoricul englez din secolul al XVIII-lea Edward Gibbon i-o atribuie in mod gresit patriarhului Teophilos.

Sau a distrus-o Omar?
Ultimul presupus autor al acestei nelegiuiri este califul Omar. In anul 640 d.Hr., arabii (sub comanda generalului Amrou ibn el-Ass) au cucerit Alexandria, dupa un lung asediu. Din cate se pare, cuceritorii arabi auzisera despre o biblioteca magnifica, ce continea intreaga cunoastere a lumii, si erau nerabdatori sa o vada. Insa Califul, deloc miscat de aceasta vasta colectie de carti intelepte, a afirmat, se pare, ca „fie sunt in contradictie cu Coranul, caz in care sunt eretice, fie sunt in acord cu acesta, si atunci sunt de prisos”. Manuscrisele au fost atunci adunate si folosite drept combustibil pentru 4 000 de bai publice din oras. De fapt, erau atatea papirusuri, incat au incalzit baile din Alexandria vreme de sase luni.

Despre aceste evenimente incredibile a scris 600 de ani mai tarziu renascentistul crestin Gregorius Bar-Hebraeus (1226-1286). Totusi, daca este posibil ca arabii sa fi distrus o biblioteca crestina din Alexandria, este aproape sigur ca, la mijlocul secolului al VII-lea, Biblioteca Regala nu mai exista.

A fost descoperita biblioteca din Alexandria?

In 2004, o echipa de arheologi polonezi si egipteni a declarat in cadrul buletinelor de stiri ca au descoperit o parte a Bibliotecii din Alexandria in timp ce faceau sapaturi in regiunea Brucheion. Arheologii au descoperit 13 sali de lectura, fiecare cu un podium central ridicat. Totusi, structura dateaza de la sfarsitul perioadei romane (secolele V-VI d.Hr.), asa ca nu pot reprezenta prodigiosul muzeu ori Biblioteca Regala, desi inca se fac investigatii in zona.

In 1995, au inceput lucrarile constructiei Bibliotecii Alexandrina, o mare biblioteca si un centru cultural, localizata in zona sitului bibliotecii antice. Uriasul complex a fost inaugurat oficial pe 16 octombrie 2002 si a fost ridicat pentru a comemora disparuta Biblioteca din Alexandria si a reaprinde o parte din stralucirea intelectuala pe care primul centru a reprezentat-o candva. Sa speram ca existenta unei noi biblioteci universale va demonstra, cel putin in spirit, ca vechea biblioteca nu s-a pierdut.

Karnak, Egipt – complex monumental

Karnak este numele egiptean modern atribuit complexului de temple, capele, stalpi, grupuri statuare si alte constructii, situate in zona Tebei (pe malul Nilului), fosta capitala a Egiptului antic.

Templul lui Amon-Ra din Karnak este cea mai importanta cladire a complexului monumental si cel mai mare edificiu cu destinatie religioasa construit vreodata. Numele antic al cetatii era Ipetisut ("cel mai ales dintre locuri"), aceasta reflectand superioritatea templului asupra altor cladiri de cult egiptene. Intr-adevar, dimensiunile templului sunt impresionante: Catedrala Sf.Paul din Londra sau celebrul Notre Dame din Paris ar fi pierdute intre peretii lui.

Impreuna cu toate vestigiile arheologice din Teba, complexul monumental de la Karnak a fost inclus, in 1979, pe lista Patrimoniului mondial UNESCO.

Complexul de temple este situat pe Valea Nilului, pe cursul sau mijlociu. In apropiere se afla vechiul oras, Theba, precum si celebrele monumente din Valea Regilor si Valea Reginelor.

In timpul dinastiei a XVIII-a, Teba devine capitala si dobandeste o deosebita importanta religioasa. Cele doua zeitati Ammon (zeul-taur al vantului) si Ra (zeul-soare) se contopesc intr-o singura divinitate, Amon-Ra al carui cult incepe sa ia amploare, astfel ca Amon-Ra devine cel mai puternic zeu egiptean. Pe plan arhitectonic, schimbarea religioasa este ilustrata prin inlocuirea constructiei piramidelor cu constructia de temple funerare, temple de cult sau temple dedicate faraonilor zeificati.

Maretia ansamblului monumental de la Karnak are ca scop principal impresionarea afectiva si spirituala a celor ce participa la ceremoniile inchinate lui Amon-Ra. Compozitia uriasa trebuia sa-i faca pe simplii muritori sa se simta insignifianti in prezenta divinitatii.

Dupa o lunga alee, incadrata de sfincsi sculptati in piatra, urmeaza intrarea in templu, formata din piloni uriasi si obeliscuri impodobite cu steaguri si statuile faraonilor. Sala festiva are trei nave centrale mai mari si doua laterale mai mici. Este o sala hipostila, de dimensiuni impresionante: 103×52 m. Unele coloane au peste 19 m inaltime.

Peretii erau decorati cu imagini infatisand faptele de arme ale faraonilor insotite de comentarii in hieroglife.
Sursa: wikipedia.ro