Diwali - Festivalul Luminilor in India

Articol scris de Clarisse Iordache pentru http://consiliervacante.ro/

India ofera celor care o viziteaza un exemplu graitor despre pastrarea cu neclintire a unor traditii de mii de ani ce reprezinta adevarate lectii de viata.

Sursa foto: Subir Basak

Daca ai ajuns sa vizitezi acesta destinatie, ar fi pacat sa nu iei parte la acest ceremonial care dureaza cinci zile. Nimic din ceea ce stiai pana acum despre celebrarea zeitatilor nu ti se va parea cunoscut aici.

Denumit si Festivalul Luminilor, Diwali este de departe cel mai raspandit moment multicolor de sarbatoare al indienilor. Este o sarbatoare a bucuriei, a fericirii, a luminii si exuberantei. Raspandit pe intreg teritoriul Indiei, festivalul incepe la jumatatea lunii hinduse Kartik, in fiecare an, data lui stabilindu-se dupa calendarul lunar. Diwali marcheaza punctul culminant al unor festivitati religioase ce dureaza aproape o luna. Pe toata durata celor cinci zile cat tine acest festival, lampi cu ulei si lumanari sunt aprinse si lasate sa arda tot timpul noptii in interiorul si exteriorul caselor. Festivalul reprezinta o feerie de culori, lumina si bucurie, din care nu lipsesc muzica si dansurile traditionale. In traditia hindusa, lumina simbolizeaza bunatatea si este specifica zeitatilor pe care acestia le venereaza in timpul sarbatorii Diwali. In fiecare dintre cele cinci zile este celebrata o anume zeitate, iar focurile de artificii sunt parte integranta din acest festival.

Sursa foto: thecandideye.wordpress.com

Sri Lakshmi, ocrotitoarea oamenilor bogati
Prima zi este dedicata zeitei prosperitatii, Lakshmi, consoarta lui Vishnu. In traditia hindusa, un om bogat este protejat de catre zei datorita faptelor bune pe care le-a facut in vietile anterioare. Tot acum se incheie si anul financiar indian si se fac ultimele socoteli. Toti oamenii de afaceri incep un nou calendar pentru planificarea intalnirilor, iar, registrele contabile sunt venerate intr-un ceremonial special in care Zeita Lakshmi este rugata sa le binecuvanteze. Aceasta zi mai este denumita si DHANTERAS sau DHANTRAYODASHI. Dhan inseamna in limba hindusa bogatie, prosperitate si este situata in calendarul indian in a treisprezecea zi a lunii Kartik. Tot acum, casele si birourile sunt decorate cu motive traditionale specifice acestei sarbatori, colorate in nuante vii pentru a-i ura bun venit Zeitei Lakshmi. Pentru a indica lunga sa asteptare, mici urme de pasi realizati din faina de orez sunt asezate pretutindeni prin case. In partea sudica a Indiei, vitele sunt considerate a fi incarnarea Zeitei Lakshmi si implicit venerate in aceasta zi.

Narak Chaturdasi si cerceii Marii Preotese
Aceasta a doua zi a Festivalului Diwali sarbatoreste eliberarea de sub tirania regelui Narakasur. Legenda spune ca acest Narakasur, un rege vestit pentru cruzimea sa, stapan peste provinciile din sudul Nepalului, dupa o victorie asupra Lordului Indra, a furat cerceii Marii Preotese, Aditi si a luat prizoniere 16.000 de preotese, inchizandu-le in haremul sau. Krishna l-a ucis pe crudul rege, a eliberat prizonierele si a inapoiat cerceii Marii Preotese Aditi. Ca un simbol al victoriei sale, Krishna si-a manjit fruntea cu sangele regelui, s-a intors acasa in zorii zilei de Narakachaturdashi si a fost spalat si inmiresmat cu ulei aromat de catre localnicele din zona. De atunci dateaza obiceiul imbaiatului inainte de zorii zilei.

Regele din intunericul pamantului
A treia zi a Festivalului Diwali vorbeste lumii despre Bali, un faimos rege al Indiei, care a suparat zeii prin comportamentul sau, iar acestia au vrut sa-l pedepseasca. Asadar, intr-o zi, un baiat s-a prezentat inaintea lui, implorandu-l sa-i dea atat pamant cat pot cuprinde trei pasi de-ai sai. Regele a fost de acord, dar baiatul, care nu era altul decat Zeul Vishnu, a acoperit cu primul pas cerul, cu al doilea intregul pamant si l-a intrebat apoi pe regele Bali unde sa-si puna cel de-al treilea pas. Acesta din urma i-a spus ca se poate aseza pe capul sau. Vishnu s-a asezat cel de-al treilea pas pe capul regelui si in acelasi timp l-a impins pe acesta sub pamant. Totodata, Vishnu i-a oferit regelui lampa intelepciunii si i-a dat voie sa se intoarca pe pamant o data pe an ,sa aprinda milioane de lampi pentru a raspandi ingnoranta si intunericul interior.

Govarthan si „umbrela” Gok
Cea de-a patra zi a festivalului celebreaza incoronarea regelui Vikramaditya, dar si venerarea muntelui Govardhan. Se spune ca, mai demult, locuitorii Gokul-ului se inchinau zeului Indra. Krishna le-a interzis acestora sa-l mai venereze pe Indra care, drept razbunare, a trimis un potop asupra Gokul-ului pentru a-l inunda. Dar Krishna a salvat Gokul-ul ridicandu-l deasupra muntelui Govardhan, tinandu-l ca pe o umbrela. Astazi, in mai multe zone ale tarii se realizeaza coline in miniatura care sunt venerate de catre locuitori. Mai mult, in temple din Mathura si Nathadwara zeitatile fac baie in lapte, sunt decorate cu pietre pretioase si li se aduc drept ofrande dulciuri in forma de coline.

Tilak, semnul dragostei fratesti
Cea de-a cincea zi a festivalului vorbeste lumii despre Zeul Mortii, Yamraj care si-a vizitat sora in aceasta zi. I-a adus drept cadou o tilak (acel semn distinct al indienilor, care poate avea diferite culori) pe care i-a pus-o pe frunte. Drept rasplata, Yami l-a invitat la masa, au savurat impreuna tot felul de dulciuri, dupa care la randul ei, i-a daruit un semn al dragostei sale, un cadou facut chiar de propriile sale maini. De atunci, acesta zi este celebrata ca un simbol al dragostei intre frati.

In nordul Indiei, aceasta zi este dedicata Zeului Rama. Indienii din zona il sarbatoresc deoarece cel de-al saselea Guru al lor, Guru Hargobindji a obtinut o importanta victorie ceea ce le-a adus indienilor o fericire enorma. In sudul tarii este sarbatorit Krishna si victoria sa asupra Narakasura, iar in nord se celebreaza Zeita Kali a puterii, cea care a distrus-o pe Bakasura.

In India, fiecare regiune a tarii sarbatoreste zeitati diferite. Cu toate acestea, ceea ce le aduce la un loc este sentimentul de bucurie, exuberanta, linistea interioara si lumina sufleteasca care izvoraste din inimile indigenilor. Festivalul in sine, unic in lume, este un exemplu pentru intreg mapamondul si vorbeste despre conciliere, intelegere, intelepciune si iertare. Totul aici este pur si luminos. Iar lumina incandescenta care arde timp de cinci zile neincetat povesteste lumii intregi despre o traditie milenara respectata cu strictete de catre toti indienii.

Portoroz, Slovenia – Portul Trandafirilor

Portoroz este o statiune cunoscuta inca de la jumatatea secolului XIII, cand calugarii benedicti de la manastirea Sf Laurentiu efectuau terapii preventive pentru diverse afectiuni, cu ajutorul apei marine, solutiilor saline, algelor si a namolului sarat.

Mare, vant, sare, arome mediteraneene, palmieri, trandafiri si plante perene, relaxare, distractie sunt cuvintele care descriu cel mai bine Portorož, un oras de coasta din inima Europei.

Mixul dintre diferite culturi si stiluri de viata, cadrul natural, deliciile gastronomice si istoria locului creeaza o atmosfera extrem de relaxanta, care te face sa uiti de grijile cotidiene. Plimbari pe tarmul marii, jogging pe plaja, inot in piscine si programe complexe de frumusete si ingrijire a sanatatii in baile termale, sport si agrement pentru revitalizarea trupului si a sufletului - toate le gasesti pe o raza de cativa km.

In vecinatatea orasului puteti vizita lacul sarat Secovlje, unde inca se mai produce sare in mod traditional. Tot aici se afla si Muzeul Sarii, ce expune dezvoltarea zonei si stilul de viata al muncitorilor de-a lungul secolelor. Lacul ofera un habitat natural pentru peste 253 de specii de pasari.

Jeddah – Moscheea plutitoare

Jeddah este un oras situat pe coasta Marii Rosii, cel mai mare centru urban vestic al Arabiei Saudite. Superlativele nu se opresc aici, fiind si cel mai mare oras din provincia Makkah, cel mai mare port la Marea Rosie, un nod comercial important al zonei si al doilea oras ca marime din Arabia Saudita, dupa capitala Riyadh.

Jeddah este pricipala poarta spre Mecca, Orasul Sfant al Islamului, pe care fiecare musulman trebuie sa il viziteze macar o data in viata. Este si o poarta spre Medina, un alt loc sfant al Islamului. Jeddah este unul dintre cele mai cosmopolite, distincte si tolerante orase ale Arabiei, gazduind expati din toate colturile lumii.

Moscheea plutitoare din Jeddah este unul dintre locurile sfinte din oras. Este amplasata in centrul orasului, chiar langa Marea Rosie, ceea ce crreeaza impresia ca aceasta pluteste pe apa. Datorita exteriorului sau de un alb stralucitor, moscheea este de asemenea mentionata ca Moscheea Alba. Interiorul este frumos decorat iar ambianta relaxanta creeaza cadrul perfect pentru meditatie, in timpul rugaciunii. Moscheea are toate facilitatile moderne, precum si cele mai recente sisteme de sunet si tehnologie. Moscheea reprezinta un punct de reper al orasului si este frecventata de numerosi turisti din intreaga lume, pe tot parcursul anului.

Strasbourg - Orasul perfect

Strasbourg, o destinatie minunata in materie de turism cultural, a inspirat timp de secole figuri precum Gutenberg, Calvin, Goethe, Pasteur si Ricoeur. Considerat a fi unul dintre cele mai frumoase orase din Franta si facand parte din patrimoniul cultural al UNESCO, orasul in care s-a nascut "La Marseillaise" ii cucereste pe vizitatorii sai prin farmecul unic.

Numele orasului, de origine germana, sugereaza o raspantie (Stras-burg - orasul de la rascruce). Si a fost de-a lungul istoriei un oras mult ravnit si cucerit pe rand de romani, alemani, huni, apoi, mai tarziu, pasat intre francezi si germani. Cat despre stilurile arhitectonice si ele sunt felurite, de la gotic la renascentist si de la baroc la art nouveau.

Strasbourg, cunoscut ca "orasul reconcilierii", este locul in care uiti ca esti roman, englez, turc, ucrainean sau rus. Singura identitate pe care ti-o asumi odata ajuns aici este cea a strazilor primitoare, a muzicii orchestrelor care rasuna in fiecare seara la terase si a zambetelor localnicilor. In coltul alsacian al Frantei uiti de tine, ai vrea sa fii mereu in vacanta, iar jobul sa devina un pretext intre calatorii. Strasbourg e orasul care te invata sa devii liber.

Multi asociaza Strasbourgul cu institutiile europene, imaginandu-si poate un oras cu multe cladiri futuriste. Si au dreptate, dar doar in mica masura. Astfel de edificii exista, dar numai in asa-numitul "cartier european", ce gazduieste institutiile europene (Parlamentul European, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei si altele) care si ele sunt inconjurate de o intinsa zona verde. In fiecare luna, timp de o saptamana, Parlamentul European isi desfasoara sesiunile plenare la Strasbourg.

Strasbourg e inconjurat ca o centura de apele raului Ill, care in inima orasului formeaza o insula, "Grande ile", legata de celelalte cartiere prin nu mai putin de 21 de poduri decorate, vara, cu vase imense cu flori. Orasul, un fel de mic Amsterdam, se revarsa cu mult dincolo de zona insulei, iar numeroasele parcuri si canale ce-l strabat dau senzatia unui spatiu foarte aerisit.

Urmand cursul Ill-ului, Strasbourgul poate fi batut cu piciorul in cateva ore, asta daca nu includem si popasurile in cateva muzee, cum ar fi cele gazduite in Palatul Rohan (din Place du Chateau 2): Muzeul Artelor Frumoase, Muzeul de Arheologie sau Muzeul Alsacian (Quai Saint-Nicolas 23-25), ce cuprinde de la imbracaminte specific alsaciana pana la obiecte de cult din secolele 13-19, insemnele specifice acestui leagan al civilizatiei europene.

Prima atractie a Strasbourgului este La Petit France sau "cartierul de pe apa", asa cum il numesc francezii. La Petit France este practic centrul istoric al orasului, foarte bine conservat, si situat in zona Grand Ile, locatie care face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO din 1988. Pentru a descoperi detaliile de arhitectura ale cladirilor din Le Petit France va recomandam o plimbare cu vaporasul pe Ill sau una cu minitram-ul pe stradutele pietruite.

Si daca tot va aflati in zona, merita sa vizitati si celebra catedrala gotica Notre Dame, finalizata in 1439, pe care, de altfel, nu o puteti rata, datorita turnului de 142 de metri inaltime (cel mai inalt turn al unei catedrale din Franta).
Una din atractiile sale turistice este ceasul astronomic, construit in anul 1547 de catre un grup de mesteri ceasornicari elvetieni. Figurine metalice reprezentandu-i pe cei 12 apostoli trecand, pe rand, prin fata lui Iisus - ofera un adevarat spectacol cand ceasul bate miezul zilei, ceea ce, tinand cont de diferenta dintre timpul solar si timpul conventional, se petrece la ora 12:30, ora Strasbourgului.


Periplul poate continua in Petite France, cartierul cel mai pitoresc al Strasbourgului, la mica distanta de catedrala. Traversezi un pod si te trezesti intr-o lume de basm, cu stradute stramte, pietruite si case tipic germane in alb si negru, cu frontoane.

O alta modalitate de a vizita Strasbourgul este pe apa, prin intermediul vaporasului, care porneste din dreptul Palatului Rohan si care te poarta timp de aproximativ 45 de minute de-a lungul raului Ill, inconjurand centrul si care ajunge pana in zona institutiilor europene. O metoda de a parcurge orasul mai rapid pentru localnici (dar nu numai) este bicicleta, existand si culoare speciale pentru biciclisti.

De anul trecut s-a introdus TGV-ul si pe directia Paris - Strasbourg, reducand durata calatoriei la 2 ore si 20 de minute. Noua gara pentru TGV a fost construita intr-un timp record si imbraca cladirea vechii gari intr-un fel de acvariu de sticla elipsoidal, dovedind astfel o data in plus grija edililor pentru pastrarea constructiilor-monument si adaptarea lor la nevoile cotidiene, intr-o maniera "soft".

Zanzibar , Tanzania – Visand la exotic

Sultani, marinari, sclavi sau negustori de condimente, toti au trecut prin acest arhipelag mistic din Oceanul Indian, in apropierea Coastei de Est a Africii. Situat la 22 mile de Tanzania, semi-autonomul tinut Zanzibar este format din doua insule principale - Unguja (Zanzibar) si Pemba, plus numeroase insule de dimensiuni mai mici.

Aura Zanzibar-ului este legendara. Unul dintre cele mai mari centre de comert din Africa de Est, arhipelagul a fost timp de secole o rascruce a mai multor culturi, un creuzet de influente in care se contopesc pana in prezent Africa, India si Orientul Mijlociu, o schimbare completa de ritm fata de continent, un loc unde ritmurile vietii sunt stabilite de catre vanturile musonice si ciclurile lunii.

Istoria arhipelagului (datand de cel putin 20.000 de ani) si frumusetea sa naturala (apa turcoaz, recifuri de corali si nisipuri albe) creeaza un fundal exotic perfect pentru o vacanta petrecuta intr-o mica statiune precum Chumbe Island Coral Park, o rezervatie naturala privata cu bungalouri facute din frunze de palmier.


Sprijinirea eforturilor pentru un turism eco include si respectarea codului vestimentar al populatiei musulmane majoritare, in special atunci cand rataciti prin labirintul seducator al aleilor pavate ale vechiului port comercial din Zanzibar si in Orasul de Piatra - Stone Town. Acesta reprezinta si punctul central al atractiilor, cu magazinele sale ciudate, casele albe, bazarurile, moscheile, curtile si pietele atragatoare. Mare este spectaculoasa, cu plaje de nisip alb, fin.


Puteti alege un tur clasic al insulei pentru a afla povestile acestui loc, parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Alte atractii includ palatul din secolul al XIX-lea al sultanului, in prezent Muzeul de Istorie si Civilizatie din Zanzibar si Coasta Swahili.

Chiar daca tentatia este ca Zanzibar sa va capteze toata atentia, arhipelagul este, de asemenea, alcatuit din Pemba la nord, plus numeroase insule si insulite mai mici. Fiecare dintre principalele insule are propriul sau caracter distinct.

Luxurianta Pemba este deluroasa, cu o vegetatie densa si destul de rar vizitata. Atuurile sale sunt golfurile dantelate, coasta de mangrove ce se deschide ocazional spre golfuri ascunse, de culoarea smaraldului.

Cele 7 biserici ale Revelatiei (Apocalipsei)

In Apocalipsa (Revelatia), ultima carte a Noului Testament, Sf. Ioan Teologul numeste cele 7 biserici alese:
“Ceea ce vezi scrie in carte si trimite celor sapte Biserici: la Efes, si la Smirna, si la Pergam, si la Tiatira, si la Sardes, si la Filadelfia, si la Laodiceea.”

Cele 7 biserici sunt din Asia Mica, toate pe teritoriul Turciei de astazi. Iisus le-a ales pentru a le transmite Cuvantul Lui tocmai pentru ca aceia care le formau erau plini de iubire si credinta si se aflau in suferinta din pricina paganilor.

Efes, mormantul Sf. Ioan Teologul

Biserica din Efes, important oras al Antichitatii, a fost construita chiar pe locul unde a fost inmormantat Sf Ioan Teologul, autorul Apocalipsei. “Cand avea peste 100 de ani, Sf Ioan s-a asezat in mormant si ucenicii l-au ingropat de viu. Mai tarziu, cand mormantul sau a fost deschis, trupul Sf Ioan nu mai era acolo” (Sinaxar). Astazi, se pot vedea ruinele bisericii, pe dealul Ayasoluk, la aproximativ 3.5 km de situl argeologic. In Efes se afla una din cele 7 minuni ale lumii, Templul Dianei si una din cele 7 biserici ale Apocalipsei, cea pe care Iisus o credea plina de rabdare in credinta.
Pergam, loc liber ereticilor

Inseamna cetate imparateasca si, asemenea Efesului, a avut o perioada, ceva mai scurta insa, de prosperitate. Printre alte cladiri impunatoare, aici se afla un asklepion – un fel de spital asemanator celor moderne. Rezervele pacientilor erau sub pamant – acolo, aveau paturi si li se inducea somnul. Visele erau decodificate de preotii-medici, iar boala se trata in functie de acestea. Biserica din Pergam a fost, pe de o parte, laudata de Iisus, fiindca a tinut piept paganilor, iar pe de alta parte, mustrata ca a lasat loc liber ereticilor.

Filadelfia, locul iubirii fratesti

Orasul este astazi pe jumatate ingropat sub Alasehir. Biserica din Filadelfia – filadelf inseamna iubirea de frate, dragoste frateasca – a fost cel de-al doilea lacas laudat de Iisus, cea de-a doua biserica fara prihana.

Sardes, bogatie peste masura

La aproximativ 80 km de Tiatira, la est de Efes se afla un mic sat de pastori, Sart, langa care se vad ruinele stralucitorului oras de altadata, capitala bogatului regat al Lidiei. Aici isi depozitase averile Cresus, unul dintre cei mai bogati oameni ai Antichitatii. Mesajul lui Iisus catre Sardes este mustrator, adresandu-se unei biserici care nu simtea nevoia ajutorului divin.

Smirna, amaraciunea credintei

Port la Marea Egee, Smirna – astazi Izmir – a fost un oras infloritor, fiind numit, in sec I d. H. Perla Rasaritului. Biserica din Smirna a fost construita dupa cea de-a treia misiune a apostolului Pavel in Efes, cand s-a constituit si un important grup crestin. Dar Smirna – in traducere amaraciune – avea si o puternica si influenta comunitate iudaica. In acelasi timp, cetatea era credincioasa Romei. In scrisoarea transmisa prin intermediul Revelatie Sf Ioan Teologul, Iisus recunoaste suferinta si amaraciunea bisericii din Smirna si o incurajeaza cu vorbe frumoase.

Tiatira, infierarea prorocilor mincinosi

Tiatira este situat aproximativ la 50 km de coasta Marii Egee si la 80 km de Smira. In vremea invaziei seleucide, vechea Tiatira a fost practic ingropata. Astazi, in Akhisar, construit pe locul cetatii biblice, se vad cateva ruine chiar in centrul orasului. Cand Iisus a transmis un mesaj bisericii din Tiatira, le-a atras atentia celor de acolo asupra tolerantei pentru prorocii mincinosi.

Laodicea, cei orbi si goi

Lodicea antica se afla in apropiere de Colose, punct de rascruce imperial pe drumul ce unea Efesul de Ierusalim. Orasul era centru balneo-climateric, dar si important punct medical. Biserica de aici a fost infiintata tot dupa a treia calatorie misionara a Sf Apostol Pavel. Astazi, pe ruinele anticei Laodicea se ridica modernul oras turc Eski-Hisar. Solia lui Iisus catre laodicieni a fost cea mai critica, negasind nimic de laudat. Dealtfel, cand au inceput persecutiile lui Domitian, crestinii Laodicieni au fost primii doborati.

Sursa: Femeia de azi, nr 37(294)

Dublin, Irlanda - Intre nord si sud

Urbe a lui Jonathan Swift, W.B. Yeats, Bernard Shaw, Oscar Wilde si, mai ales, a lui James Joyce, Dublinul este profund cosmopolit si avid de modernitate, dar, in acelasi timp, isi respecta trufas cutumele si blazonul vechimii.

In decembrie 1920, legea "Government of Ireland Act" imparte insula de langa Marea Britanie in Irlanda de Sud, care va ingloba 26 din cele 32 de comitate existente, cu parlamentul la Dublin, si Irlanda de Nord, care va include 6 din cele 9 comitate ale provinciei Ulster si-si va plasa capitala in Belfast. Printr-o ciudata grefa de spirit, Dublinul va purta mereu, in registru simbolic, urma acestei rupturi.

Raul Liffey (raspunzator in vechime pentru crearea emblematicului helesteu negru) imparte orasul in doua: e o frontiera naturala, de apa, intre antagonicele cartiere din Nord si Sud. Northside este considerat a fi partea saraca, muncitoreasca a orasului, in vreme ce Southside este locuit de middle class si de oameni cu dare de mana.

In mod paradoxal, cu toate ca Sudul este mai avut si mai "cozy", resedinta (Aras an Uachtarain) oficiala a presedintelui Irlandei (fost local rezidential al guvernatorului general al Statului Liber al Irlandei) se afla in Nord, in Phoenix Park. Nu este singura "anomalie in anomalie": resedinta arhiepisopului catolic si cea a omologului sau anglican se afla in Northside, la fel ca si una dintre cele mai luxoase suburbii dublineze, Howth.

Despre Dublin se spune ca nu poate fi cunoscut pe-ndelete decat in urma unei prelungi plimbari pe jos, din monument in pub si invers. Nu putini sunt cei care adauga faptul ca deambularea, ca sa fie pe deplin rodnica, ar trebui insotita de cartile lui James Joyce: in primul rand "Ulysses", care, pe cele 800 de pagini ale sale, descrie voiajul, calchiat dupa structura "Odiseei", al lui Leopold Bloom, prin toate cotloanele Dublinului.

O calatorie de o zi, dar durabila cat o eternitate, o calatorie printr-un singur oras, vast insa cat o lume. O lume pe care Joyce (care a scris "Ulysses" la Trieste, in Italia, cu harta orasului sau natal pe genunchi) ar recunoaste-o azi anevoie.
Nu e vorba de centrul istoric, nemiscat in coordonatele sale majore, de Trinity College sau de Temple Bar, de strada O'Connell sau de monumentele de arhitectura georgiene St Stephen's Green, Merrion Square, Ely Place, Fitzwilliam Square, nici de braseria St James's Gate, unde, incepand cu anul 1759, se fabrica renumita bere Guinness.


Nici de Dublin Castle, nici de simbolul orasului, catedrala Sfantului Patrick, cea mai mare din Irlanda si datand din secolul al XIII-lea, nici de Christ Church Cathedral (care mai pastreaza elemente arhitectonice din secolul al XI-lea). Este vorba de acel Dublin care s-a dezvoltat incredibil in ultimii 15-20 de ani gratie unei febrile evolutii economice.


Dublinul lui Joyce, plin de farmec provincial, jovial prafuit, stropit cu bere si leganat de cantece populare si de dansuri ropotitoare, ardent devotat conservatorismului, a intrat astazi intr-o frenezie imobiliara si urbanistica fara precedent. Ca si opera lui Joyce, la care, iata, nu incetam sa ne referim, Dublinul nu este o "o creatie creata", o frumoasa adormita, ci "o creatie creatoare", care se naste din ea insasi, produce neincetat sensuri si elaboreaza permanent noi paliere de intelegere.

Exista oameni (prietenii cam stiu de ce) pentru care Dublinul inseamna, intai de toate, Guinness. Nu Sir Alec Guinness, ci faimoasa bere neagra. Aromata, tare si neaparat rece. Puteti incerca sa traiti boema dublineza pret de o seara incepand, pios, cu St. James's Gate Brewery, locul in care Arthur Guinness a perfectat, in urma cu mai bine de 250 de ani si dupa indelungate experiente alchimice, berea nationala irlandeza. Locul (care se intinde pe 25 ha) are o sectiune muzeificata, dar si ample portiuni vii, unde se fabrica si, mai ales, se poate bea bere. Cum pofta vine sorbind, puteti lua la rand, fara graba, pub-urile din centru, de la cel mai vechi (O'Donughue's), pana la cel mai mic si mai stralucitor, Dowson Club (e vorba de un mic pub de jazz in care incap cel mult cincisprezece persoane).

Sursa: http://travel.descopera.ro/